- oportun
- OPORTÚN, -Ă, oportuni, -e, adj. Care se întâmplă, care se face la momentul potrivit; adecvat situaţiei, împrejurărilor; potrivit, indicat, nimerit, favorabil. – Din fr. opportun, lat. opportunus.Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX '98Oportun ≠ inoportun, neoportunTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeOPORTÚN adj., adv. 1. adj. v. nimerit. 2. adj. v. recomandabil. 3. adv. adecvat, indicat, nimerit, potrivit, recomandabil. (Nu mi se pare oportun să ...) 4. v. binevenit.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonimeoportún adj. m., pl. oportúni; f. sg. oportúnă, pl. oportúneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOPORTÚN oportună (oportuni, oportune) Care convine locului şi timpului avut în vedere; corespunzător situaţiei; prielnic; favorabil; propice. /<fr. opportun, lat. opportunusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOPORTÚN, -Ă adj. Întâmplat, survenit la timp, la momentul potrivit; nimerit, favorabil. [< fr. opportun, it. opportuno, lat. opportunus].Trimis de LauraGellner, 24.12.2006. Sursa: DNOPORTÚN, -Ă adj. la momentul potrivit; prielnic, favorabil. (< fr. opportun, lat. opportunus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.