écouter — [ ekute ] v. tr. <conjug. : 1> • eskolter fin IXe; bas lat. ascultare, class. auscultare → ausculter 1 ♦ S appliquer à entendre, diriger son attention vers (des bruits, des paroles...) (cf. Prêter, tendre l oreille). Écouter un concert, les … Encyclopédie Universelle
radioascultare — RADIOASCULTÁRE s.f. 1. Ascultare a emisiunilor de radio2. 2. Post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio2. 3. Timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor. [pr.: di o ] – Radio2 + ascultare. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
Doina — Not to be confused with Daina. For other uses, see Doina (disambiguation). The Doina (Romanian pronunciation: [ˈdojna]) is a Romanian musical tune style, with Middle Eastern roots, that can be found in Romanian peasant music, as well as in… … Wikipedia
AUSCULTARE — Monachi dicuntur, qui priusquam in Ecclesia, quod sibi iniunctum est, legant, recitent vel canant, coram eo, cui id curae incumbit, Lectiones suas recitant et ab ipso non seriem modo Lectionis accipiunt, sed etiam, quô illa vocis tonô recitanda… … Hofmann J. Lexicon universale
obedienţă — OBEDIÉNŢĂ, obedienţe, s.f. (livr.) Supunere, ascultare. [pr.: di en ] – Din fr. obédience, lat. obedientia. Trimis de ana zecheru, 29.04.2004. Sursa: DEX 98 OBEDIÉNŢĂ s. v. ascultare, cuminţenie, docilitate, supunere. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
sumisiune — SUMISIÚNE, sumisiuni, s.f. (livr.) Supunere; ascultare. [pr.: si u ] – Din fr. soumission. Trimis de claudia, 20.02.2008. Sursa: DEX 98 SUMISIÚNE s. v. ascultare, cuminţenie, docilitate, supunere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
supune — SUPÚNE, supún, vb. III. tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga. ♦ refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub… … Dicționar Român
ascultat — ASCULTÁ vb. 1. v. auzi. 2. a audia, a urmări. (ascultat cu atenţie expunerea.) 3. v. audia. 4. a chestiona, a examina, a interoga, a întreba, (înv.) a prociti. (ascultat un elev.) 5. (med.) a ausculta. (Medicul ascultat cu stetoscopul.) 6. a… … Dicționar Român
autoritate — AUTORITÁTE, autorităţi, s.f. 1. Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare. 2. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. ♦ Reprezentant al… … Dicționar Român
neascultare — NEASCULTÁRE s.f. Act de nesupunere, lipsă de ascultare, indisciplină; încălcare a unei porunci. [pr.: ne as ] – Ne + ascultare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Neascultare ≠ ascultare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român
