insultător — INSULTĂTÓR, OÁRE, insultători, oare, adj. Care insultă; jignitor, ofensator, injurios. – Insulta + suf. ător. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INSULTĂTÓR adj. v. jignitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime insultătór… … Dicționar Român
vexatoriu — VEXATÓRIU, IE, vexatorii, adj. (livr.) Care vexează, contrariază; jignitor, ofensator. – Din fr. vexatoire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VEXATÓRIU adj. v. injurios, insultător, jignitor, ofensator. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
jignitor — JIGNITÓR, OÁRE, jignitori, oare, adj. Care jigneşte; ofensator. – Jigni + suf. tor. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Jignitor ≠ măgulitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime JIGNITÓR adj. injurios, insultător, ofensator,… … Dicționar Român
ofensant — OFENSÁNT, Ă, ofensanţi, te, adj. (Rar) Ofensator. – Din fr. offensant. Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX 98 ofensánt adj. m., pl. ofensánţi; f. sg. ofensántă, pl. ofensánte … Dicționar Român
vexant — VEXÁNT adj. v. injurios, insultător, jignitor, ofensator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime vexánt adj. m., pl. vexánţi; f. sg. vexántă, pl. vexánte … Dicționar Român
injurios — INJURIÓS, OÁSĂ, injurioşi, oase, adj. Care conţine o injurie; de batjocură, insultător, jignitor. [pr.: ri os] – Din fr. injurieux, lat. injuriosus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INJURIÓS adj. v. jignitor. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
obijduitor — OBIJDUITÓR, OÁRE, obijduitori, oare, s.m. şi f. (înv.) Asupritor, împilător. [pr.: du i ] – Obijdui + suf. tor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 obijduitór s. m. (sil. du i ), pl. obijduitóri … Dicționar Român
ofensă — OFÉNSĂ, ofense, s.f. Cuvânt, comportare, faptă jignitoare; insultă, jignire; injurie. – Din fr. offense. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 OFÉNSĂ s. v. jignire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ofénsă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
răzbuna — RĂZBUNÁ, răzbún, vb. I. I. 1. refl. şi intranz. A şi face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rău, o nedreptate. ♦ A şi vărsa focul, mânia, necazul pe cineva. 2. tranz. A da satisfacţie cuiva care nu este în măsură să şi… … Dicționar Român
tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… … Dicționar Român
