vexatoriu

VEXATÓRIU, -IE, vexatorii, adj. (livr.) Care vexează, contrariază; jignitor, ofensator. – Din fr. vexatoire.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



VEXATÓRIU adj. v. injurios, insultător, jignitor, ofensator.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



vexatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. sg. vexatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. vexatórii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VEXATÓRI//U vexatoriue (vexatoriui) livr. (despre vorbe sau acţiuni) Care vexează; în stare să vexeze. /<fr. vexatoire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



VEXATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Contrariant; ofensator, jignitor; vexant. [pron. -riu. / cf. fr. vexatoire].

Trimis de LauraGellner, 13.02.2006. Sursa: DN



VEXATÓRIU, -IE adj. ofensator, jignitor; vexant. (< fr. vexatoire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN