odráslã — s. f. (sil. dras ), g. d. art. odráslei; pl. odrásle … Romanian orthography
rod — ROD, roade, s.n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obţinute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ♢ loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ♢ Compuse: rodul pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late şi… … Dicționar Român
mlădiţă — MLĂDÍŢĂ, mlădiţe, s.f. 1. Ramură tânără, subţire şi flexibilă; lăstar. 2. (fig.) Descendent, urmaş, odraslă. Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC MLĂDÍŢĂ, mlădiţe, s.f. 1. Ramură tânără, subţire şi flexibilă a unei plante lemnoase; mladă… … Dicționar Român
odrăsli — ODRĂSLÍ, odrăslesc, vb. IV. intranz. 1. A se naşte, a se ivi; a creşte, a se dezvolta. 2. (înv. şi pop.; despre plante; la pers. 3) A da mlădiţe, a lăstări; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
odrăsluţă — ODRĂSLÚŢĂ, odrăsluţe, s.f. Diminutiv al lui odraslă. – Odraslă + suf. uţă. Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX 98 odrăslúţă s. f. (sil. drăs ), g. d. art. odrăslúţei; pl. odrăslúţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
progenitură — PROGENITÚRĂ, progenituri, s.f. Vlăstar, urmaş, odraslă; pui de animal. – Din fr. progéniture. Trimis de oprocopiuc, 21.04.2004. Sursa: DEX 98 PROGENITÚRĂ s. 1. v. urmaş. 2. v. copil. 3. v. pui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
urmaş — URMÁŞ, Ă, urmaşi, e, s.m. şi f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generaţiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moştenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într o demnitate, într o funcţie. 3. Continuator al… … Dicționar Român
bráda — brád|a ž 1. {{001f}}anat. dio donje vilice ispod usta [staklena/meka ∼a osjetljiva brada i vilica, takva koja ne može izdržati jak udarac (u boksu)] 2. {{001f}}a. {{001f}}dlake koje rastu na licu odrasla čovjeka b. {{001f}}dlake puštene da rastu … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
muškárac — m 〈G rca, V m‹škārče, N mn rci, G mùškārācā〉 odrasla osoba muškog spola; muško … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
mȕžēvan — mȕžēv|an prid. 〈odr. vnī〉 koji ima sve odlike odrasla muškarca ili časna muža [∼na pojava] … Veliki rječnik hrvatskoga jezika