- odovăit
- odovăít, odovăítă, odovăíţi, odovăíte, adj. (reg.) învechit, uzat, purtat.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
odovăi — odovăí, odovăiésc, vb. IV (înv.) a termina, a isprăvi. Trimis de blaurb, 27.05.2008. Sursa: DAR odovăí ( văésc, odovăít), vb. – 1. (Olt.) A termina. – 2. (Mold., Trans.) A consuma a uza. – sl. otudavati a da (Cihac, II, 225), sb. odavati a da … Dicționar Român