- rod
- ROD, roade, s.n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obţinute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ♢ loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ♢ Compuse: rodul-pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late şi lucioase, după a cărei dezvoltare florală poporul apreciază recolta anului (Arum maculatum); (înv.) rod-de-zahăr = dulceaţă de trandafiri; rodozahar. 2. fig. Urmare, rezultat, efect (al unei acţiuni). ♦ Folos, avantaj. 3. (pop.) Copil, prunc, vlăstar, odraslă. [var.: (rar) roádă s.f.] – Din sl. rodŭ.Trimis de romac, 05.05.2008. Sursa: DEX '98ROD s. (bot.) 1. v. fruct. 2. v. recoltă. 3. bucate (pl.), recoltă, (înv.) vipt. (A strâns rodul câmpului.) 4. rodul-pământului (Arum maculatum) = (reg.) ungureancă, mana-pământului, piciorul-viţelului, porumbul-cucului, rădăcină-de-friguri, (Transilv.) aron, (Ban.) călindar, (Transilv.) cocoşoaică, hribă, mărceţ, (Ban.) timp, barba-lui-Aron.Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: SinonimeROD s. v. avantaj, beneficiu, câştig, coborâtor, consecinţă, descendent, efect, folos, generaţie, neam, odraslă, profit, progenitură, repercusiune, rezultat, scoborâtor, seminţie, spiţă, testicul, urmare, urmaş, viţă, vlăstar.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerod s. n., pl. roádeTrimis de siveco, 15.02.2007. Sursa: Dicţionar ortograficROD roáde n. 1) Produs vegetal (mai ales fruct) al plantelor cultivate; recoltă. ♢ Cu rod roditor. rodul-pământului plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze mari, lucioase, după a cărei dezvoltare florală, în popor, se apreciază recolta aşteptată. 2) fig. Rezultat al unei acţiuni; consecinţă; urmare; efect. rodul convorbirilor. 3) înv. pop. Persoană (de orice vârstă) în raport cu părinţii ei; odraslă. /<sl. roduTrimis de siveco, 27.02.2008. Sursa: NODEXrod (roáde), s.n. – 1. Reproducere. – 2. Fruct. – Mr., megl. rod. sl. rodŭ "specie" (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 316), cf. bg. rod "fruct". – Der. roadă, s.f. (fruct, produs, recoltă); rodi, vb. (a da naştere; a produce, a fructifica), din sl. roditi; rodini, s.f. pl. (zi de naştere, reproducere; generare; creaţie; vizită care se face unei lăuze şi cadoul care i se duce), din sl. rodiny; roditor, adj. (fructifer); rodnic, adj. (fructifer; prosper, fecund); rodnicie, s.f. (fecunditate); nerodnic, adj. (care nu face fructe); rodos, adj. (productiv).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.