oblăduire

oblăduire
OBLĂDUÍRE, oblăduiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) oblădui şi rezultatul ei. ♦ (concr.) Organ de conducere, autoritate (de stat), stăpânire. – v. oblădui.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OBLĂDUÍRE s. v. egidă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

OBLĂDUÍRE s. v. administrare, administra-ţie, apărare, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, ferire, gospodărire, guvernare, ocrotire, păzire, protecţie, protejare, sprijin, stăpânire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

oblăduíre s. f. (sil. -blă-), g.-d. art. oblăduírii; pl. oblăduíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OBLĂDUÍR//E oblăduirei f. înv. 1) v. A OBLĂDUI. 2) Organ de conducere; ocârmuire; administra-ţie. [Sil. -blă-] /v. a oblădui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • apărare — APĂRÁRE, apărări, s.f. Acţiunea de a (se) apăra. ♢ loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (mil.) Una din formele principale de luptă, care urmăreşte oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦… …   Dicționar Român

  • sprijin — SPRÍJIN, sprijine, s.n. 1. Ceea ce serveşte să susţină, să sprijine (1), să prindă ceva (ca să nu cadă). 2. fig. Ajutor, asistenţă, ocrotire. ♦ (concr.) Susţinător, ocrotitor, sprijinitor. – Din sl. sŭprenženŭ. Trimis de LauraGellner, 18.01.2009 …   Dicționar Român

  • administraţie — ADMINISTRÁŢIE, administraţii, s.f. 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat; secţie a unei instituţii însărcinată cu administrarea acelei instituţii. ♢ Administraţie de stat = a) formă de activitate (executivă şi de dispoziţie) a… …   Dicționar Român

  • conducere — CONDÚCERE, conduceri, s.f. Acţiunea de a (se) conduce; activitatea conducătorului. ♦ (concr.) Persoană sau colectiv care conduce. – v. conduce. Trimis de LauraGellner, 17.03.2009. Sursa: DEX 98  CONDÚCERE s. 1. cârmuire, diriguire, domnie,… …   Dicționar Român

  • domnie — DOMNÍE, domnii, s.f. 1. Autoritatea politică şi juridică a domnului (3); demnitatea de domn. ♦ Timpul cât un domn (3) se află la conducerea ţării. ♦ Regiune sau populaţie stăpânită de un domn (3). 2. Dominaţie, stăpânire, putere. 3. (înv.;… …   Dicționar Român

  • egidă — EGÍDĂ, egide, s.f. Ocrotire, sprijin, protecţie; îndrumare, îngrijire. ♢ (În loc prep.) Sub egida... = sub auspiciile... – Din fr. égide, lat. aegis, idis. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  EGÍDĂ s. auspicii (pl), oblăduire,… …   Dicționar Român

  • guvernare — GUVERNÁRE, guvernări, s.f. Acţiunea de a guverna; perioadă în care un guvern îşi exercită activitatea. – v. guverna. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GUVERNÁRE s. 1. cârmuire, conducere, diriguire, domnie, stăpânire, (înv. şi pop.)… …   Dicționar Român

  • oblădui — OBLĂDUÍ, oblăduiesc, vb. IV. (înv. şi pop.) 1. tranz. şi refl. A (se) conduce, a (se) administra, a (se) guverna. ♦ intranz. A domni. 2. tranz. A proteja, a ocroti, a apăra. – Din sl. obladovati. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • ocrotire — OCROTÍRE, ocrotiri, s.f. Acţiunea de a ocroti şi rezultatul ei; apărare, protejare, sprijin, ajutor. ♢ Ocrotirea sănătăţii = complex de măsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, întărirea şi refacerea sănătăţii, prelungirea vieţii şi a… …   Dicționar Român

  • protecţie — PROTÉCŢIE, protecţii, s.f. 1. Faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care protejează; persoană, instituţie etc. care protejează; dispozitiv, sistem tehnic etc. care serveşte la protejare. ♢ Protecţia muncii = ansamblu de …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”