- obiectivitate
- OBIECTIVITÁTE s.f. 1. Însuşirea a ceea ce este obiectiv (I 1). 2. Nepărtinire, imparţialitate. – Din fr. objectivité (după obiectiv).Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Obiectivitate ≠ subiectivitateTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeOBIECTIVITÁTE s. imparţialitate, nepărtinire, (rar) neparţialitate, (ieşit din uz) obiectivism. (A dat dovadă de obiectivitate.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeobiectivitáte s. f. (sil. -biec-; mf. ob-); g.-d. art. obiectivităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOBIECTIVITÁTE f. 1) Caracter obiectiv; nepărtinire; imparţialitate. 2) filoz. Existenţă reală a lumii, independentă de conştiinţa şi de voinţa subiectului cunoscător. /<fr. objectivitéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOBIECTIVITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este obiectiv (1). ♦ Nepărtinire, imparţialitate. 2. (fil.) Categorie a teoriei cunoaşterii care desemnează valoarea şi adecvarea cunoştinţelor la obiectul lor. [cf. fr. objectivité].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNobiectivitáte (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivitắţiiTrimis de Laura-ana, 25.08.2007. Sursa: DOOM 2OBIECTIVITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este obiectiv (I,1 ). ♢ nepărtinire, imparţialitate. 2. (fil.) categorie a teoriei cunoaşterii, valoarea şi adecvarea cunoştinţelor la obiectul lor. (< fr. objectivité)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.