nuanţat

nuanţat
NUANŢÁT, -Ă, nuanţaţi, -te, adj. 1. Cu varietăţi de tonuri, de culori; bogat în nuanţe. ♦ (Despre culori) Combinat în chip armonios. 2. fig. Care prezintă variaţii marcate prin treceri subtile, gradate. ♦ (Despre stil, limbă etc.) Expresiv, colorat. [pr.: nu-an-] – v. nuanţa.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NUANŢÁT adj. v. expresiv.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nuanţát adj. m., pl. nuanţáţi; f. sg. nuanţátă, pl. nuanţáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NUANŢÁ//T nuanţattă (nuanţatţi, nuanţatte) şi adverbial 1) v. A NUANŢA. 2) Care are diferite nuanţe de culori. 3) fig. Care este (re)prezentat după nuanţe, într-o anumită gradaţie. 4) fig. Care are expresivitate; expresiv. Stil nuanţat. [Sil. nu-an-] /v. a nuanţa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NUANŢÁT, -Ă adj. 1. Cu varietăţi de culori. ♦ (Despre stil, limbă) Bogat în nuanţe; expresiv. 2. (fig.) Care prezintă variaţii marcate prin treceri gradate, imperceptibile. [pron. nu-an-. / cf. fr. nuancé].
Trimis de LauraGellner, 29.11.2006. Sursa: DN

NUANŢÁT, -Ă adj. 1. cu varietăţi de tonuri, de culori. 2. (fig.) care prezintă variaţii marcate prin treceri subtile, gradate. ♢ (despre stil, limbă) bogat în nuanţe; expresiv. (< fr. nuancé)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • epitet — EPITÉT, epitete, s.n. Determinant expresiv, de obicei cu funcţiune de adjectiv, pus pe lângă un substantiv. – fr. épithète (lat. lit. epitheton). Trimis de DoctorV, 28.05.2008. Sursa: DLRM  EPITÉT, epitete, s.n. Determinant expresiv pus pe lângă …   Dicționar Român

  • colorat — COLORÁT, Ă, coloraţi, te, adj. 1. Care are o anumită culoare (alta decât2 cea albă sau neagră); care are mai mai multe culori. 2. fig. (Despre stilul, felul de exprimare al cuiva etc.) Bogat în nuanţări sau imagini; viu, expresiv. – v. colora.… …   Dicționar Român

  • expresiv — EXPRESÍV, Ă, expresivi, e, adj. (Despre cuvinte, gesturi etc.) Care arată ceva în mod viu, plastic, elocvent, grăitor, sugestiv. ♦ (Despre opere de artă) Care evocă în imagini vii. ♦ (Despre ochi, faţă etc.) Care reflectă în mod pregnant, cu… …   Dicționar Român

  • gust — GUST, gusturi, s.n. I. Simţ prin care organismul primeşte (cu ajutorul limbii şi mucoasei bucale) informaţii asupra proprietăţilor chimice ale unor substanţe cu care vine în contact; senzaţie produsă de o substanţă (alimentară) prin excitarea… …   Dicționar Român

  • marcat — MARCÁT1 s.n. Acţiunea de a marca şi rezultatul ei; marcare, marcaj. – v. marca. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MARCÁT2, Ă, marcaţi, te, adj. 1. Care poartă o marcă (1). ♦ (Despre obiecte de metal preţios) Care are imprimat semnul… …   Dicționar Român

  • semnificativ — SEMNIFICATÍV, Ă, semnificativi, e, adj. 1. Care exprimă (cu claritate) ceva, care are înţeles precis, care scoate în evidenţă ceva; care are o anumită semnificaţie. 2. Care exprimă ceva, care este concludent, fără a fi nevoie de vorbe; care face… …   Dicționar Român

  • sfumat — sfumát adj. m., pl. sfumáţi; f. sg. sfumátă, pl. sfumáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SFUMÁT, Ă adj. (despre culori, sunete) estompat; nuanţat. (< it. sfumato) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”