noroci

noroci
NOROCÍ, norocesc, vb. IV. tranz. 1. (pop. şi fam.) A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici. ♦ refl. A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să... 2. (pop.) A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva. – Din noroc.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

NOROCÍ vb. v. da, destina, ferici, hărăzi, hotărî, meni, orândui, predestina, rândui, saluta, sorti, ursi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

norocí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. norocésc, imperf. 3 sg. noroceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. noroceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A NOROC//Í norociésc tranz. pop. 1) A face să aibă noroc. 2) (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A supune unor vrăji, prestabilind viitorul; a sorţi; a ursi; a hărăzi. /Din noroc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • norocire — NOROCÍRE, norociri, s.f. (pop.) Faptul de a noroci; p. ext. noroc. – v. noroci. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Norocire ≠ nenorocire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NOROCÍRE s. v. destin, fatalitate, fericire,… …   Dicționar Român

  • ferici — FERICÍ, fericesc, vb. IV. 1. tranz. A considera, a socoti pe cineva fericit. ♦ refl. (fam.) A se socoti mulţumit, satisfăcut (pentru cele făcute); a se felicita. ♦ (Rar) A felicita. ♦ (înv.) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. 2. tranz. şi refl. A… …   Dicționar Român

  • hărăzi — HĂRĂZÍ, hărăzesc, vb. IV. tranz. 1. A stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a destina (1). ♦ (înv.) A dedica, a închina. 2. (înv.) A face cuiva un dar, o cinste, o donaţie; a acorda un drept, un privilegiu, un titlu, o… …   Dicționar Român

  • noroc — NORÓC, (pop.) noroace, s.n. 1. Soartă, ursită, destin (favorabil). ♢ Cu sau fără (de) noroc = a) loc. adj. şi adv. (care este) cu (sau fără) succes; b) loc. adj. care exprimă, arată (ne)fericire, (in)succes. ♢ loc. adv. La (sau …   Dicționar Român

  • norocit — NOROCÍT, Ă, norociţi, te, adj. 1. (înv.) Norocos (1). 2. (înv.) Norocos (2). 3. (pop.) Mulţumit, fericit. – v. noroci. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NOROCÍT adj. v. celebru, fa …   Dicționar Român

  • saluta — SALUTÁ, salut, vb. I. tranz. şi refl. recipr. A face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politeţe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărţire. ♦ tranz. A şi manifesta bucuria, aclamând pe cineva. ♦ tranz. fig. A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”