intolerant — INTOLERÁNT, Ă, intoleranţi, te, adj. Care nu e tolerant; neîngăduitor, netolerant. – Din fr. intolérant. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Intolerant ≠ tolerant Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INTOLERÁNT adj. v.… … Dicționar Român
indulgent — INDULGÉNT, Ă, indulgenţi, te, adj. Care manifestă indulgenţă; care iartă uşor; iertător, îngăduitor, tolerant. – Din fr. indulgent, lat. indulgens, ntis. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Indulgent ≠ exigent, riguros, sever,… … Dicționar Român
intransigent — INTRANSIGÉNT, Ă, intransigenţi, te, adj. Care nu se abate de la o anumită linie adoptată, care nu acceptă concilieri sau compromisuri; incoruptibil. v. neînduplecat. – Din fr. intransigeant. Trimis de valeriu, 09.02.2008. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
necruţător — NECRUŢĂTÓR, OÁRE, necruţători, oare, adj. Care nu cruţă, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverşunat, aspru. Vânt necruţător. – Ne + cruţător. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 Necruţător ≠ cruţător Trimis… … Dicționar Român
neiertător — NEIERTĂTÓR, OÁRE, neiertători, oare, adj. Care nu iartă (uşor), care nu cruţă; aspru, sever, nemilos. [pr.: ne ier ] – Ne + iertător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Neiertător ≠ iertător Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
nemilos — NEMILÓS, OÁSĂ, nemiloşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Care nu cunoaşte mila; neîndurător, aspru, crud, nemilostiv. ♦ fig. (Despre boli) Incurabil. – Ne + milos. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nemilos ≠ milos Trimis de siveco … Dicționar Român
netolerant — NETOLERÁNT adj. v. neîngăduitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
neîndurător — NEÎNDURĂTÓR, OÁRE, neîndurători, oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruţător, neîndurat. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne + îndurător. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 NEÎNDURĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău.… … Dicționar Român
îngădui — ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviinţa, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a l lăsa să... ♦ refl. recipr. (pop.) A se învoi, a se înţelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. tranz. şi intranz.… … Dicționar Român
