neîngăduit

neîngăduit
Neîngăduit ≠ permis
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

NEÎNGĂDUÍT adj. 1. v. nepermis. 2. neiertat, nepermis, (înv.) necăzut. (Un gest neîngăduit.) 3. v. condamnabil.
Trimis de siveco, 14.05.2008. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • intolerabil — INTOLERÁBIL, Ă, intolerabili, e, adj. Care nu se poate tolera sau suporta; de neîngăduit, de nesuferit, netolerabil. – Din fr. intolérable, lat. intolerabilis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Intolerabil ≠ suportabil Trimis de… …   Dicționar Român

  • nepermis — ≠ permis Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NEPERMÍS adj. 1. interzis, neîngăduit, oprit, proscris. (Un lucru nepermis.) 2. neiertat, neîngăduit, (înv.) necăzut. (Un gest nepermis.) 3. v. condamnabil. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • necăzut — NECĂZÚT adj. v. neiertat, neîngăduit, neper mis. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • netolerabil — NETOLERÁBIL adj. v. INTOLERABIL. Care nu se poate tolera sau suporta; de neîngăduit, de nesuferit, netolerabil. [DEX 98] Trimis de gall, 14.02.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • ocarnic — OCÁRNIC adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ocărâtor — OCĂRÂTÓR, OÁRE, ocărâtori, oare, adj. (înv.) Care jigneşte, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. tor. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  OCĂRÂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis,… …   Dicționar Român

  • proscris — PROSCRÍS, Ă, proscrişi, se, adj. 1. (Adesea substantivat) Scos de sub apărarea legilor, izgonit din patrie; exilat, surghiunit. 2. (Despre idei, acţiuni etc.) Interzis, oprit. – v. proscrie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • păcat — PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greşeală, vină. ♢ Păcatul strămoşesc (sau originar) = (în concepţia religiei creştine) greşeala… …   Dicționar Român

  • reprehensibil — REPREHENSÍBIL, Ă, reprehensibili, e, adj. (livr.) Care merită să fie condamnat, care atrage reproşuri; blamabil, condamnabil. – Din fr. réprehensible, lat. reprehensibilis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPREHENSÍBIL adj. v.… …   Dicționar Român

  • ruşinător — RUŞINĂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ruşinătór, ruşinătoáre, ruşinătóri, ruşinătoáre, adj. (înv.) 1 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”