ocărâtor

ocărâtor
OCĂRÂTÓR, -OÁRE, ocărâtori, -oare, adj. (înv.) Care jigneşte, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. -tor.
Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX '98

OCĂRÂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne-permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ocărâtór adj. m., pl. ocărâtóri; f. sg. şi pl. ocărâtoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • condamnabil — CONDAMNÁBIL, Ă, condamnabili, e, adj. Care merită să fie condamnat, dezaprobat; reprobabil. – Din fr. condamnable. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  Condamnabil ≠ necondamnabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • vinovat — VINOVÁT, Ă, vinovaţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Care are o vină, care a săvârşit o greşeală, o faptă pedepsită de lege, o abatere de la datorie sau de la morală; culpabil; pasibil de o pedeapsă. 2. (Despre faptele, comportările etc. oamenilor)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”