- ocărâtor
- OCĂRÂTÓR, -OÁRE, ocărâtori, -oare, adj. (înv.) Care jigneşte, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. -tor.Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX '98OCĂRÂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne-permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeocărâtór adj. m., pl. ocărâtóri; f. sg. şi pl. ocărâtoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.