nevinovat — NEVINOVÁT, Ă, nevinovaţi, te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nici o vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext.… … Dicționar Român
vinovăţie — VINOVĂŢÍE, vinovăţii, s.f. Faptul de a fi vinovat; faptă comisă de cel vinovat; starea celui vinovat; culpabilitate, vină. – Vinovat + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 01.04.2004. Sursa: DEX 98 Vinovăţie ≠ candoare, inocenţă, nevinovăţie Trimis… … Dicționar Român
culpabil — CULPÁBIL, Ă, culpabili, e, adj. (Despre o persoană) Care a săvârşit un delict, care se află în culpă; vinovat. – Din fr. coupable, lat. culpabilis. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 Culpabil ≠ nevinovat Trimis de siveco,… … Dicționar Român
incestuos — INCESTUÓS, OÁSĂ, incestuoşi, oase, adj. Cu caracter de incest, vinovat de incest. [pr.: tu os] – Din fr. incestueux, lat. incestuosus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 incestuós adj. m. (sil. tu os), pl. incestuóşi; … Dicționar Român
vină — VÍNĂ, vini, s.f. Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greşeală, vinovăţie; păcat; culpă. ♢ loc. adj. De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproşabil,… … Dicționar Român
cleuasm — cleuásm s. n., pl. cleuásme Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CLEUÁSM s.n. (lit.) Figură de stil prin care cineva simulează că îşi reproşează anumite lipsuri pentru a da de înţeles că nu e vinovat sau că altcineva este… … Dicționar Român
corecţie — CORÉCŢIE, corecţii, s.f. 1. (În trecut) Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie. ♢ Drept de corecţie = (în unele state) dreptul părintelui de a cere emiterea unui mandat de arestare, fără îndeplinirea unei alte formalităţi, împotriva… … Dicționar Român
păcat — PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greşeală, vină. ♢ Păcatul strămoşesc (sau originar) = (în concepţia religiei creştine) greşeala… … Dicționar Român
învinovăţi — ÎNVINOVĂŢÍ, învinovăţesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) considera sau a (se) declara vinovat; a (se) învinui, a (se) acuza. – În + vinovat. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 A (se) învinovăţi ≠ a (se) justifica Trimis de siveco,… … Dicționar Român
bancrută — BANCRÚTĂ, bancrute, s.f. Faliment însoţit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. – Din fr. banqueroute. Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 BANCRÚTĂ s. v. faliment. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
