incredul — INCREDÚL, Ă, increduli, e, adj. (Rar) Care nu crede uşor ceva, care este greu de convins; neîncrezător. – Din fr. incrédule, lat. incredulus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INCREDÚL adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios,… … Dicționar Român
mefient — MEFIÉNT, Ă, mefienţi, te, adj. (livr.) Neîncrezător; bănuitor. [pr.: fi ent] – Din fr. méfiant. Trimis de laurap, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mefiént adj. m. (sil. fi ent), pl. mefiénţi; f … Dicționar Român
suspicios — SUSPICIÓS, OÁSĂ, suspicioşi, oase, adj. Bănuitor, neîncrezător. [pr.: ci os] – Din lat. suspiciosus, fr. suspicieux. Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 SUSPICIÓS adj. v. bănuitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
aprehensiv — APREHENSÍV, Ă, aprehensivi, e, adj. (livr.) Care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune. – Din fr. appréhensif. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 aprehensív adj. m. (sil. pre ), pl. aprehensívi; f … Dicționar Român
difident — difidént adj. m., pl. difidénţi; f. sg. difidéntă, pl. difidénte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DIFIDÉNT, Ă adj. Neîncrezător. ♦ Supărăcios. [< lat. diffidens … Dicționar Român
sceptic — SCÉPTIC, Ă, sceptici, ce, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care nu are încredere în nimic, care se îndoieşte de toate. 2. adj. Care aparţine scepticismului, privitor la scepticism. 3. s.m. şi f. Adept al scepticismului (1). – D … Dicționar Român
bănuicios — BĂNUICIÓS adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios, temător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bănuielnic — BĂNUIÉLNIC, Ă, bănuielnici, e, adj. (Rar) Bănuitor. – Din bănuială + suf. nic. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DLRM BĂNUIÉLNIC adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios, temător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime BĂNUIÉLNI//C… … Dicționar Român
bănuitor — BĂNUITÓR, OÁRE, bănuitori, oare, adj. Care bănuieşte; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială. ♦ Gelos. [pr.: nu i ] – Bănui + suf. tor. Trimis de paula, 30.11.2004. Sursa: DEX 98 Bănuitor ≠ credul, naiv Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
crede — CRÉDE, cred, vb. III. 1. tranz. A fi încredinţat sau convins de un fapt, de existenţa sau de adevărul unui lucru. ♢ expr. Cred şi eu! = se înţelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o ameninţare sau o… … Dicționar Român