nevastă

nevastă
NEVÁSTĂ, neveste, s.f. Femeie măritată; spec. soţie; p. gener. (pop.) femeie. – Din sl. nevĕsta "mireasă".
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NEVÁSTĂ s. v. soţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

NEVÁSTĂ s. v. femeie, mireasă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nevástă s. f., g.-d. art. nevéstei; pl. nevéste
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

nevástă-mea (-ta, -sa) s. f. + adj. pron. g.-d. art. nevésti-mii (-tii, -sii)
Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

NEV//ÁSTĂ nevastăéste f. 1) pop. Persoană de sex feminin în raport cu bărbatul ce i-a devenit soţ; soţie. A lua de nevastă. ♢ A cere de nevastă a face propunere de căsătorie. 2) pop. Femeie măritată. [G.-D. nevestei] /<sl. nevĕsta
Trimis de siveco, 02.01.2005. Sursa: NODEX

nevástă (nevéste), s.f.1. (înv.) Logodnică. – 2. Soţie, femeie măritată. – 3. Femeie. – Megl. niveastă, mr. nveastă. sl. nevĕsta (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 216), cf. bg., slov., ceh., rus. nevĕsta, sb. nevjesta, pol. niewiesta. Uz general (ALR, I, 270). – Der. nevăstuică, s.f. (zool., Mustela vulgaris), cf. sl. nevĕstuka (Miklosich, Lexicon,424), nume care s-ar explica drept un eufemism superstiţios, cf. bg. nevĕstulka (› mr. nivistul’e, megl. nivistul’ ca), sb. nevjestica, ngr. νυμφίτσα (› mr. nifiţă), mag. memjét, it. donnola, fr. bellette, sp. comadreja, port. doninha, v. engl. fairy; nevesti, vb. (înv., a (se) căsători).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • consoartă — CONSOÁRTĂ, consoarte, s.f. (fam.) Soţie, nevastă. – Din lat. consors, tis, (influenţat de soartă). Trimis de dante, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  CONSOÁRTĂ s. v. nevastă, soţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  consoártă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • femeie — FEMÉIE, femei, s.f. 1. Persoană adultă de sex feminin; muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. ♦ (pop.; urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) Soţie, nevastă. [pr.: me ie] – lat. familia familie . Trimis de ana zecheru …   Dicționar Român

  • soţ — SOŢ, soţi, s.m. 1. Bărbat căsătorit considerat în raport cu soţia lui; bărbat. ♦ (La pl.) Cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie. ♦ (înv.) Soţie, nevastă. 2. (pop.) Tovarăş, însoţitor; asociat. 3. Obiect care, împreună cu altul… …   Dicționar Român

  • balabustă — BALABÚSTĂ, balabuste, s.f. Nevastă de evreu. ♦ (Glumeţ) Nevastă, soţie. ♦ (fam., depr.) Femeie grasă şi diformă. – Din idişul balabuste. Trimis de paula, 30.03.2008. Sursa: DEX 98  balabústă s. f., g. d. art. balabústei; pl. balabúste Trimis de… …   Dicționar Român

  • muiere — MUIÉRE1, muieri, s.f. (pop.) 1. Femeie. 2. Soţie. – lat. mulier, eris. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM  MUIÉRE2, muieri, s.f. Acţiunea de a (se) muia. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM  MUIÉRE1, muieri …   Dicționar Român

  • soţie — SOŢÍE, soţii, s.f. 1. Femeie măritată considerată în raport cu bărbatul ei; nevastă, soaţă. ♦ (înv.) Soţ, bărbat. ♦ (pop.) Perechea unui animal. 2. (pop.) Tovarăş, însoţitor; prieten. 3. (pop.) Soţ (3). – Soţ + suf. ie. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • arendă — ARÉNDĂ, arenzi, s.f. 1. Cedare temporară a dreptului de exploatare a unor bunuri, în schimbul unei plăţi; folosire, exploatare a unui bun astfel cedat. 2. Sumă plătită de arendaş proprietarului pentru arendarea unui bun. – Din rus., pol. arenda.… …   Dicționar Român

  • babă — BÁBĂ, babe, s.f. I. Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă1. ♦ spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele… …   Dicționar Român

  • boier — BOIÉR, boieri, s.m. 1. Mare stăpân de pământ (care deţinea, uneori, şi o funcţie înaltă în stat); persoană din aristocraţia feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenţii de aristocrat. 2. (înv.) Titlu de… …   Dicționar Român

  • boreasă — BOREÁSĂ, borese, s.f. (reg.) Nevastă. – Din boiereasă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOREÁSĂ s. v. nevastă, soţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  boreásă s. f., g. d. art. borései; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”