soţ

soţ
SOŢ, soţi, s.m. 1. Bărbat căsătorit considerat în raport cu soţia lui; bărbat. ♦ (La pl.) Cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie. ♦ (înv.) Soţie, nevastă. 2. (pop.) Tovarăş, însoţitor; asociat. 3. Obiect care, împreună cu altul (similar), formează o pereche. ♢ loc. adj. şi adv. Cu (sau fără) soţ = cu (sau fără) pereche, în număr pereche (sau nepereche), par (sau impar). – lat. socius.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SOŢ s. bărbat, (pop.) domn, om, român, (înv. şi reg.) mărit, soţie, (reg.) gospodar, mireaz, (înv.) casnic, căsar, căsaş, căsător, (eufemistic) dânsul (art.).
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SOŢ s. v. aliat, amic, aproapele, bărbătuş, însoţitor, nevastă, părtaş, pereche, prieten, semen, soţie, tovarăş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

soţ s. m., pl. soţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SOŢ soţi m. 1) Persoană de sex masculin căsătorită privită în raport cu femeia ce i-a devenit soţie; bărbat. 2) la pl. Cuplu constând dintr-un bărbat şi o femeie uniţi prin căsătorie. 3) Fiecare dintre cele două elemente care formează o pereche. ♢ Cu soţ (sau fără soţ) cu (sau fără) pereche. A nu avea soţ a) a fi fără pereche; b) a fi fără seamăn; neobişnuit; excepţional. /<lat. socius
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

soţ (-ţi), s.m. – 1. (înv.) Copărtaş. – 2. Bărbat căsătorit. – 3. Camarad, prieten, asociat. – 4. Pereche. – Mr., megl. soţ. lat. sǒcius (Cihac, I, 257; Puşcariu 1610; REW 8056), cf. alb. šots (Philippide, II, 655), it. soccio "arendaş de turme". – Der. soţie, s.f. (înv., tovarăşă; înv., căsătorie, uniune; înv., camarad, asociat; înv., asociaţie, societate; nevastă) cuvînt folosit actualmente mai ales în Munt. şi Mold. (ALR, I, 271); soţesc, adj. (conjugal, matrimonial); soaţă, s.f. (camaradă; nevastă); însoţi, vb. (a asocia, a uni; a împerechea; a se alipi, a se alătura; a se căsători, a escorta, a acompania); însoţitor, adj. (care însoţeşte); însoţime, s.f. (înv., societate, grup); însoţitură, s.f. (Trans., companie); cusoţi, vb. (Bucov., a ţine companie, a întreţine), cu pref. expresiv. cu-; soţiire, s.f. (înv., asociere).
Trimis de blaurb, 06.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР
Synonyms:
, , , , , , , / , , , ,


Look at other dictionaries:

  • sot — sot …   Dictionnaire des rimes

  • sot — sot, sotte [ so, sɔt ] adj. et n. • XIIe ; o. i. 1 ♦ Vieilli ou région. Qui a peu d intelligence et peu de jugement. ⇒ bête, borné, imbécile, inintelligent, stupide. « On n est pas jolie quand on est aussi sotte » (Léautaud). « J espère que tu ne …   Encyclopédie Universelle

  • sot — sot, otte (so, so t ; le t se lie : un so t animal ; des grammairiens disent que le t de sot se prononce, quand un père, réprimandant son fils, dit : vous êtes un sot ; cela n est pas à recommander, et le t ne doit pas plus se prononcer dans… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • sot — SOT, [s]ote. adj. Stupide, grossier, sans esprit & sans jugement. C est un sot homme. qu il est sot! voilà un sot valet. une sotte femme. un sot esprit. je ne le croyois pas si sot ni si estourdi qu il est. je ne suis pas si sot que de croire… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • sot — et legier, qui fait les choses à la volée, sans jugement ne consideration, Temerarius. Un sot sans aucune sagesse ne grace, Insulsus, Stolidus. Un sot en paroles et en faits, où il n y a ne rime ne raison, Fatuus. Fort sot, Perfatuus. Va t en d… …   Thresor de la langue françoyse

  • Sot — may refer to:Geography* Sot (village), a village in Vojvodina, Serbia * Sot River, a river in northern India * SOT Society of ToxicologyOther meanings* Sot or gamasot , a cooker used in traditional Korean cuisine * solid organ transplant * Sound… …   Wikipedia

  • Sot — Сот Administration Pays  Serbie …   Wikipédia en Français

  • SOT — Классификация плавающий танк Боевая масса, т 7,5 Экипаж, чел. 3 История Производитель Skoda Holding Годы производства 1933 1939 …   Википедия

  • şot — ŞOT, şoturi, s.n. Lac sărat, în zonele de stepă şi în semideşerturi, care seacă în perioadele de secetă, lăsând depozite de săruri. – Din fr. chott. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  şot s. n., pl. şóturi Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • Sot — Sot, n. [F., fr. LL. sottus; of unknown origin, cf. Ir. sotal pride, soithir proud, or Chald. & NHeb. shoten foolish.] 1. A stupid person; a blockhead; a dull fellow; a dolt. [Obs.] outh. [1913 Webster] In Egypt oft has seen the sot bow down, And …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”