insubordonare — INSUBORDONÁRE, insubordonări, s.f. Nesupunere la ordinele autorităţilor superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. – In1 +subordonare (probabil după fr. insubordination). Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INSUBORDONÁRE s.… … Dicționar Român
indisciplină — INDISCIPLÍNĂ s.f. Lipsă de disciplină; nesupunere; p. ext. dezordine. – Din fr. indiscipline. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Indisciplină ≠ disciplină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INDISCIPLÍNĂ s. neascultare,… … Dicționar Român
anarhie — ANARHÍE s.f. 1. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos într o ţară, într o instituţie etc. 2. Atitudine de nesupunere, de indisciplină a individului faţă de o colectivitate organizată. – Din fr. anarchie. Trimis de RACAI, 17.04.2009. Sursa … Dicționar Român
recalcitranţă — RECALCITRÁNŢĂ, recalcitranţe, s.f. Faptul de a fi recalcitrant; încăpăţânare, nesupunere. – Din fr. récalcitrance. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RECALCITRÁNŢĂ s. v. indisciplină, încăpăţî nare, îndărătnicie, neascultare, nedis… … Dicționar Român
insubordonanţă — insubordonánţă s. f. (sil. mf. sub ), g. d. art. insubordonánţei; pl. insubordonánţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic INSUBORDONÁNŢĂ s.f. (Rar) Nesupunere. [cf. fr. insubordonnance, it. insubordinatezza] … Dicționar Român
rebel — REBÉL, Ă, rebeli, e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care ia parte activă la o rebeliune, care îndeamnă la rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ fig. (Despre păr) Care nu se… … Dicționar Român
refractarism — REFRACTARÍSM s.n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. – Refractar + suf. ism. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 refractarísm s. n. (sil. frac ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
amoralitate — AMORALITÁTE s.f. Atitudinea omului amoral. – Din fr. amoralité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 amoralitáte s. f., g. d. art. amoralităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic AMORALITÁTE f. Lipsă de… … Dicționar Român
anarhic — ANÁRHIC, Ă, anarhici, ce, adj. Care se referă la anarhie, care este propriu anarhiei, care duce la anarhie; care dovedeşte indisciplină. ♦ Care nu (mai) este organizat, care şi a pierdut organizarea, funcţionarea normală; dezorganizat, haotic. –… … Dicționar Român
contumacie — CONTUMACÍE s.f. Absenţă nejustificată de la judecată a inculpatului ♢ loc. adv. În contumacie = în lipsă, fără a fi fost prezent la proces. – Din fr. contumace, lat. contumacia. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 contumacíe s. f … Dicționar Român