- insubordonanţă
- insubordonánţă s. f. (sil. mf. -sub-), g.-d. art. insubordonánţei; pl. insubordonánţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINSUBORDONÁNŢĂ s.f. (Rar) Nesupunere. [cf. fr. insubordonnance, it. insubordinatezza].Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DNINSUBORDONÁNŢĂ s. f. nesupunere. (< fr. insubordonnance)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.