debandadă — DEBANDÁDĂ s.f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Debandadă ≠ orânduială, ordine, rânduială, regulă, disciplină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
dezordine — DEZÓRDINE, dezordini, s.f. 1. Lipsă de ordine; neorânduială. 2. Lipsă de organizare, de disciplină; debandadă. ♦ Tulburare (socială); revoltă, răscoală. – Dez + ordine (după fr. désordre). Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
neorânduială — NEORÂNDUIÁLĂ, neorânduieli, s.f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitaţie, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o) încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ♢… … Dicționar Român
ordine — ÓRDINE, ordini, s.f. 1. Dispoziţie, succesiune regulată cu caracter spaţial, temporal, logic, moral, estetic; organizare, înşiruire, rând, rânduire, orânduială. ♢ Ordine de bătaie = dispozitiv de luptă. Ordine de zi = program care cuprinde… … Dicționar Român
organizare — ORGANIZÁRE, organizări, s.f. Acţiunea de a (se) organiza şi rezultatul ei; p. ext. rânduială, disciplină, ordine. ♦ Orânduire, alcătuire. ♢ Organizarea producţiei = ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea şi coordonarea mijloacelor de… … Dicționar Român
împletici — ÎMPLETICÍ, împleticesc, vb. IV. refl. 1. (Despre picioare) A se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându se, împiedicându se. ♦ p. anal. (Despre limbă) A se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a… … Dicționar Român