împletici

împletici
ÎMPLETICÍ, împleticesc, vb. IV. refl. 1. (Despre picioare) A se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându-se, împiedicându-se. ♦ p. anal. (Despre limbă) A se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele. 2. A se amesteca, a se încurca, a se încâlci. ♦ tranz. şi refl. A (se) încolăci. [var.: (reg.) împletecí vb. IV] – et. nec.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎMPLETICÍ vb. a se clătina, a şovăi, (reg.) a se mătăcăni, a se mătăhăi, a se mătăhăli, a se mătălăi, a se mătănăi. (Omul beat se împletici în mers.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

împleticí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. împleticésc, imperf. 3 sg. împleticeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. împleticeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎMPLETIC//Í împleticiésc tranz. A face să se împleticească. /<lat. implecticare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎMPLETIC//Í mă împleticiésc intranz. 1) (despre persoane) A merge împiedicându-se. 2) (despre picioare) A se împiedica unul de altul în mers. ♢ A i se împletici cuiva limba a se încurca la vorbire; a rosti cuvintele cu greu. 3) (despre obiecte) A se amesteca în neordine. 4) rar A se strânge în formă de colac; a se încolăci; a se încovriga. /<lat. implecticare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • împleti — ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubiţe etc. 2. tranz. A strânge părul în cozi. 3. tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o… …   Dicționar Român

  • şovăi — ŞOVĂÍ, şóvăi, vb. IV. intranz. 1. A merge cu pas nesigur, a se împletici, a se clătina. 2. fig. A fi nehotărât, a sta la îndoială, a ezita, a se codi. ♦ A se eschiva, a căuta pretexte. 3. fig. A oscila, a fluctua. [prez. ind. şi: şovăiesc] – et.… …   Dicționar Român

  • clătina — CLĂTINÁ, clátin, vb. I. 1. tranz., refl. şi intranz. A (se) mişca (puţin, lin) într o parte şi în alta; a (se) legăna; a (se) agita (usor). ♢ expr. (tranz.) A clătina capul (sau, intranz., din cap) = a şi mişca capul într o parte şi în alta în… …   Dicționar Român

  • mătăhăi — MĂTĂHĂÍ, mătăhăiesc, vb. IV. intranz. şi tranz. (reg.) A (se) mişca greoi de colo până colo; a (se) clătina, a (se) împletici. – Et.nec. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂTĂHĂÍ vb. v. agita, clătina, fâlfâi, flutura, împletici,… …   Dicționar Român

  • claudica — CLAUDICÁ vb. intr. 1. a şchiopăta. 2. a călca nesigur, a se împletici; a şovăi. (fig.) a nu fi cum trebuie, a se clătina. (< fr. claudiquer, lat. claudicare) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • mătăcăni — MĂTĂCĂNÍ vb. v. clătina, împletici, şovăi. Trimis de siveco, 15.10.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mătăhăli — MĂTĂHĂLÍ vb. v. clătina, împletici, şovăi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mătălăi — MĂTĂLĂÍ vb. v. agita, clătina, fâlfâi, flutura, împletici, şovăi. Trimis de siveco, 23.01.2009. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mătănăi — MĂTĂNĂÍ, mătănăiesc, vb. IV. intranz. (reg.) 1. A face mătănii; a se înclina. 2. A se clătina, a se bălăbăni. ♦ fig. A fi nehotărât; a şovăi, a ezita. – cf. m ă t a n i e. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂTĂNĂÍ vb. v. clătina,… …   Dicționar Român

  • împiedica — ÎMPIEDICÁ, împiédic, vb. I. 1. refl. A se lovi (cu piciorul) de ceva sau de cineva care stă în cale (şi a cădea); a se poticni. ♢ expr. A se împiedica în picioare = a se împletici. A i se împiedica (cuiva) limba = a nu putea articula bine… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”