împleti

împleti
ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubiţe etc. 2. tranz. A strânge părul în cozi. 3. tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucăţi de aluat. 4. refl. recipr. fig. A se încrucişa, a se întretăia; a se îmbina. 5. intranz. (Rar; în expr.) A împleti din picioare = a mişca repede din picioare; a dansa. 6. tranz. fig. (înv.) A unelti, a urzi. – În + pleată (pl. plete).
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A împleti ≠ a despleti
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎMPLETÍ vb. 1. v. tricota. 2. v. îmbina.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎMPLETÍ vb. v. complota, conjura, conspira, unelti.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

împletí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. împletésc, imperf. 3 sg. împleteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. împleteáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎMPLET//Í împletiésc tranz. (fire, suviţe de păr, nuiele etc.) A împreuna într-un tot, punând alternativ şi într-un anumit mod (pentru a forma o reţea). împleti un năvod. împleti colaci. /în + pleată
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎMPLET//Í pers. 3 se împletiéşte intranz. fig. (despre drumuri, linii etc.) A veni din diferite direcţii, intersectându-se în mai multe puncte; a se întreţese; a se încrucişa; a se întretăia. Cărările se împletiesc. /în + pleată
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

împletí (împletésc, împletít), vb. – 1. A strînge părul în cozi. – 2. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite. – 3. A face împletituri. – 4. A tricota. – 5. A urzi, a plănui, a unelti. – Mr. mplătescu, mplătire, megl. amplités, ampletiri. sl. plesti, pletǫ (Cihac, II, 263; DAR), cf. bg. pletá, sb. plesti, ceh. pletati, pol. pletać. cf. şi pleată. – Der. împletitor, s.m. (care împleteşte; coşar, care împleteşte coşuri); împletitoare, s.f. (stativ pentru împletit rogojini); împletitură, s.f. (şnur, şiret împletit; grilaj; obiect tricotat); despleti, vb. (a desface părul, a desface o coadă sau o împletitură); împletici, vb. (a încolăci, a răsuci; a îmbina, a amesteca; refl., a se încurca, a se încîlci; refl., a bîigui, a mormăi; a se clătina), cu suf. -ci ca îngăimăci faţă de îngăima, sau prin încrucişare cu încolăci, cf. încolătăci, care, după Tiktin, indică dimpotrivă o încrucişare a lui încolăci, cu împletici (după Puşcariu, Dacor., III, 677 şi DAR, de la un lat. *implectĭcāre, în loc de implectĕre, a cărui der. pare puţin probabilă); împleticeală, s.f. (acţiunea de a se împletici); împletecitură, s.f. (înv., încurcătură).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • conjuga — CONJUGÁ, conjúg, vb. I. 1. tranz. A modifica formele unui verb după persoană, timp, mod şi diateză. ♦ refl. (Despre verbe) A fi flexibil. 2. refl. fig. A se îmbina, a se împleti, a se uni. – Din fr. conjuguer, lat. conjugare. Trimis de Joseph, 23 …   Dicționar Român

  • croşeta — CROŞETÁ, croşetez, vb. I. tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croşeta. – Din fr. crocheter. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  CROŞETÁ vb. (Transilv. şi Ban.) a ştricăni. (croşeta o dantelă.) Trimis de siveco, 05.08 …   Dicționar Român

  • împletitură — ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, s.f. Fel de a împleti. ♦ (concr.) Produs obţinut prin împletire. – Împleti + suf. tură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎMPLETITÚRĂ s. (înv. şi reg.) pletitură. (O împletitură de nuiele.) Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • cosiţă — COSÍŢĂ, cosiţe, s.f. 1. Părul lung al femeilor, împletit în una sau două cozi; p. gener. păr. ♢ expr. A împleti cosiţă albă = a rămâne fată bătrână, nemăritată. ♦ Şuviţă de păr. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze terminate cu …   Dicționar Român

  • despleti — DESPLETÍ, despletesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) desface din împletitură; a (se) deşira. ♦ refl. şi tranz. A( şi) desface cosiţele. ♦ refl. fig. (Despre râuri, pâraie) A se răsfira. – Des1 + [îm]pleti (împleti). Trimis de RACAI, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • mreji — MREJÍ, mrejesc, vb. IV. tranz. (reg.) A împleti mreje. ♦ fig. A umbla cu intrigi. – Din mreajă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MREJÍ vb. v. complota, conjura, conspira, unelti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pleată — PLEÁTĂ, plete, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Părul capului lăsat să crească până pe umeri sau să atârne pe spate (împletit în cozi); p. ext. păr (nearanjat, necoafat). 2. (reg.) Mănunchi de fuior. – Din sl. pletŭ. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004.… …   Dicționar Român

  • tricota — TRICOTÁ, tricotez, vb. I. tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecţiona obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile. ♢ Maşină de tricotat = maşină pentru… …   Dicționar Român

  • împletire — ÎMPLETÍRE, împletiri, s.f. Acţiunea de a (se) împleti şi rezultatul ei; împletit1. ♦ fig. Amestec, încurcătură, încâlceală. – v. împleti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPLETÍRE s. 1. v. tricotare. 2. v. îmbinare. Trimis de… …   Dicționar Român

  • împletit — ÎMPLETÍT1 s.n. Împletire. – v. împleti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPLETÍT2, Ă, împletiţi, te, adj. 1. (Despre fire, jurubiţe etc.) Reunit, încrucişat cu altele într un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de lână,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”