croşetă — CROŞÉTĂ, croşete, s.f. 1. Ac lung de metal, de os, de material plastic etc. cu vârful îndoit ca un cârlig, utilizat la maşinile de tricotat sau pentru croşetat, împletit etc. 2. Unealtă alcătuită dintr o tijă prevăzută cu o lamă, cu ajutorul… … Dicționar Român
croşétã — s. f., pl. croşéte … Romanian orthography
croseta — crouseto f. petite croix ; croisillon ; fossette du visage ; hérald. croisette. voir clotet … Diccionari Personau e Evolutiu
croşetare — CROŞETÁRE, croşetări, s.f. Acţiunea de a croşeta. – v. croşeta. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 croşetáre s. f., g. d. art. croşetării; pl. croşetări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CROŞETÁRE … Dicționar Român
croşetat — CROŞETÁT s.n. Faptul de a croşeta. – v. croşeta. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 croşetát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CROŞETÁT s.n. Croşetare. [< croşeta]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
igliţă — ÍGLIŢĂ, igliţe, s.f. 1. Croşetă. 2. Unealtă de metal sau de lemn, de formă alungită şi plată, cu vârful ascuţit şi scobită la ambele capete, pe care se deapănă aţa şi care serveşte la împletirea plaselor, la înnodarea ochiurilor etc.; navetă1 (1) … Dicționar Român
croşet — s.n. v. croşetă. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 croşét (arhit.) s. n., pl. croşéte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CROŞÉT croşete n. Ornament arhi … Dicționar Român
cârlig — CÂRLÍG, cârlige, s.n. 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect. ♢ loc. vb. A se face cârlig = a se strâmba; a se ghemui. 2. Prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care serveşte la scoaterea găleţii cu… … Dicționar Român
iglă — íglă, ígle, s.f. (reg.; mai ales la pl.) undrea. Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DAR íglă ( le), s.f. – Croşetă, ac de croşetat. sl. (bg., sb., rus.) igla (DAR; Conev 60). Cuvînt rar, se întîlneşte mai ales în forma dim … Dicționar Român
picioruş — PICIORÚŞ, picioruşe, s.n. 1. Diminutiv al lui picior (1); picioruţ. 2. Punct de lucrătură la o împletitură cu croşeta. 3. Organ al maşinii de cusut care asigură presarea şi deplasarea materialului în timpul coaserii lui. – Picior + suf. uş.… … Dicționar Român
