- nenorocit
- NENOROCÍT, -Ă, nenorociţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care se găseşte într-o situaţie vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferinţă; (om) nefericit. 2. adj. (Despre situaţii) Care inspiră milă, tristeţe; vrednic de plâns, dureros, trist, jalnic. ♦ (Despre starea, mediul în care se află cineva) Care denotă o situaţie foarte proastă, vrednică de plâns; p. ext. sărac, sărăcăcios. 3. adj. Care aduce sau constituie o nenorocire (2); dezastruos, funest, nefast, tragic. 4. adj., s.m. şi f. (Om) ticălos, de nimic. – v. nenoroci.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NENOROCÍT adj. 1. v. nefericit. 2. v. biet. 3. v. amărât. 4. v. dezastruos. 5. dureros, jalnic, trist, (înv. şi reg.) milos. (Privelişte, întâmplare nenorocit.) 6. v. deplorabil.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenenorocít adj. m., s. m., pl. nenorocíţi; f. sg. nenorocítă, g.-d. art. nenorocítei, pl. nenorocíteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNENOROCÍ//T nenorocittă (nenorocitţi, nenorocitte) şi substantival 1) v. A NENOROCI şi A SE NENOROCI. 2) Care inspiră milă; vrednic de milă; sărac; sărman; biet. 3) rar Care are consecinţe dezastruoase; cu urmări extrem de grave; nefast. /v. a (se) nenorociTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.