neconcordanţă

neconcordanţă
Neconcordanţă ≠ concordanţă, similitudine
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

NECONCORDÁNŢĂ s. 1. v. nepotrivire. 2. v. dis-proporţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • incongruenţă — INCONGRUÉNŢĂ, incongruenţe, s.f. Faptul de a fi incongruent; nepotrivire, neconcordanţă, dezacord. [pr.: gru en ] – Din it. incongruenza, lat. incongruentia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCONGRUÉNŢĂ s. v. contradicţie, contra… …   Dicționar Român

  • inadvertenţă — INADVERTÉNŢĂ, inadvertenţe, s.f. Lipsă de atenţie; (concr.) greşeală făcută din neatenţie. ♦ Nepotrivire, neconcordanţă. – Din fr. inadvertance. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INADVERTÉNŢĂ s. scăpare, omisiune. (Textul conţine… …   Dicționar Român

  • paramimie — PARAMIMÍE, paramimii, s.f. (med.) Parachinezie constând în pervertirea expresiei mimice până la lipsa concordanţei dintre mimică şi trăirile emoţionale ale bolnavului; repetare stereotipă sau perseverarea uneia şi aceleiaşi expresii mimice în… …   Dicționar Român

  • anacolut — ANACOLÚT, anacolute, s.n. Discontinuitate sau ruptură logico sintactică în interiorul unei propoziţii sau al unei fraze. [pl. şi: anacoluturi]. – Din fr. anacoluthe, lat. anacoluthon. Trimis de mihvar, 20.05.2008. Sursa: DEX 98  anacolút s. n.,… …   Dicționar Român

  • asincronism — ASINCRONÍSM, asincronisme, s.n. Lipsă de sincronism; caracter asincronic. – Din fr. asynchronisme. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  asincronísm s. n. → sincronism Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  ASINCRONÍSM… …   Dicționar Român

  • concordanţă — CONCORDÁNŢĂ, concordanţe, s.f. Acord, potrivire. ♢ (gram.) Concordanţa timpurilor = corespondenţa timpurilor. – Din fr. concordance. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  Concordanţă ≠ decalaj, discordanţă, neconcordanţă Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • discordare — DISCORDÁRE, discordări, s.f. Acţiunea de a (se) discorda şi rezultatul ei. – v. discorda. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISCORDÁRE s. (muz.) dezacordare. (discordare unei viori.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • disproporţie — DISPROPÓRŢIE, disproporţii, s.f. Lipsă de proporţie între mai multe elemente comparabile; deosebire, nepotrivire flagrantă. – Din fr. disproportion. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98  Disproporţie ≠ proporţie Trimis de siveco, 03 …   Dicționar Român

  • distona — DISTONÁ, pers. 3 distonează, vb. I. intranz. A fi în dezacord, a nu se potrivi cu ansamblul sau cu restul. ♦ spec. (Despre sunete muzicale) A suna fals. – Din it. distonare. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98  A distona ≠ a… …   Dicționar Român

  • erezie — EREZÍE, erezii, s.f. 1. Doctrină sau credinţă religioasă care ia naştere în sânul unei biserici, abătându se de la dogmele consacrate şi care este condamnată de biserica respectivă. 2. fig. greşeală, eroare, rătăcire. – Din fr. hérésie, lat.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”