mârşav

mârşav
MẤRŞAV, -Ă, mârşavi, -e, adj. Lipsit de scrupule, josnic, infam, ticălos. ♦ (reg.) Scârbos, dezgustător. [acc. şi: mârşáv] – Din sl. mrŭšavŭ.
Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX '98

Mârşav ≠ onest
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MÂRŞAV adj. v. costeliv, debil, delicat, dezgustător, dizgraţios, firav, fragil, gingaş, greţos, hidos, jegos, jigărit, mânjit, murdar, negru, nespălat, oribil, pătat, pipernicit, pirpiriu, plăpând, prăpădit, prizărit, răpănos, răpciugos, respingător, scârbos, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuţ, slinos, soios, şubred, uscat, uscăţiv.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MÂRŞAV adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mârşav adj. m., pl. mârşavi; f. sg. mârşavă, pl. mârşave
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÂRŞAV mârşavă (mârşavi, mârşave) 1) şi substantival (despre persoane) Care este în stare să comită fapte nedemne; josnic; netrebnic; abject; infam. 2) pop. Care este plin de murdărie; zoios; murdar. 3) înv. Care este foarte slab la trup; slăbănog. /<sl. mrušavu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mîrşáv (mârşávă), adj. – 1. Debil, slab, neputincios. – 2. Josnic, mîrşav, ticălos. sl. mrŭšavŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 187; Şeineanu, Semasiol., 209), cf. bg. măršav, sb. mršav, ceh. mršavy. – Der. mîrşevie, s.f. (ticăloşie, josnicie); mîrşevesc, adj. (ticălos, josnic); mîrşeveşte, adv. (josnic; prin trădare); mîrţină (var. mărţină), s.f. (cadavru, măruntaie), din sl. mrŭcina, cf. sb. mrgina, cr., slov. mercina şi bg. mărša (› mr., megl. mărşă "cadavru"); mîrţoagă, s.f. (gloabă), cu suf. -og (Cihac, II, 187; Conev 57; Densusianu, GS, I, 349), cuvînt pe care Diculescu 176 îl lega de v. germ. mariha, marha › germ. Mähre "gloabă, mîrţoagă", şi pe care Lahovary 335 îl dune spre o epocă anterioară indoeurop.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • mấrşav — adj. m., pl. mấrşavi; f. sg. mấrşavã, pl. mấrşave …   Romanian orthography

  • ignobil — IGNÓBIL, Ă, ignobili, e, adj. (livr.) Josnic, infam, mârşav, abject. – Din fr. ignoble, lat. ignobilis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Ignobil ≠ nobil, onest Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  IGNÓBIL adj …   Dicționar Român

  • mizerabil — MIZERÁBIL, Ă, mizerabili, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) ticălos, nemernic, infam. 2. adj. Lipsit de (orice) valoare, de însemnătate; de calitate foarte proastă. 3. adj. Care se află într o stare foarte proastă, vrednică de plâns;… …   Dicționar Român

  • murdar — MURDÁR, Ă, murdari, e, adj. 1. Plin de pete, acoperit de praf, de murdării, îmbâcsit de necurăţenie; nespălat, întinat. ♦ (Despre fiinţe) Care nu se spală, care nu respectă curăţenia. ♦ (Despre apă, lumină etc.) Lipsit de claritate; tulbure. 2.… …   Dicționar Român

  • mârşăvie — MÂRŞĂVÍE, mârşăvii, s.f. Atitudine sau faptă mârşavă; josnicie, mişelie, infamie, ticăloşie. – Mârşav + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂRŞĂVÍE s. v. ticăloşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • parşiv — PARŞÍV, Ă, parşivi, e, adj. (pop. şi fam.) 1. Care are caracter josnic; mizerabil, ticălos, mârşav. 2. Desfrânat, neruşinat, impudic. ♦ Care exprimă, trădează o senzualitate vulgară şi exagerată. – Din ucr. paršyvyj. Trimis de valeriu, 03.02.2004 …   Dicționar Român

  • spurcat — SPURCÁT1 s.n. 1. Faptul de a (se) spurca. 2. (reg.; concr.) Excremente. – v. spurca. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPURCAT2 Ă, spurcaţi, te, adj. 1. Murdar; respingător, scârbos, scârnav. ♦ fig. (Despre vorbe) Trivial, vulgar. ♢ …   Dicționar Român

  • ticălos — TICĂLÓS, OÁSĂ, ticăloşi, oase, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (înv.) (Persoană) care se găseşte într o stare jalnică; (om) vrednic de milă, sărman, nenorocit. – Ticală (înv. mizerie , et. nec.) + suf.… …   Dicționar Român

  • infam — INFÁM, Ă, infami, e, adj. (Adesea substantivat) Care merită dispreţul societăţii, care trebuie înfierat; ticălos, josnic. mârşav. ♦ fig. Oribil, groaznic. – Din fr. infame, lat. infamis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Infam ≠… …   Dicționar Român

  • infect — INFÉCT, Ă, infecţi, te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni şi manifestările lor) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”