moralicesc

moralicesc: MORALICÉSC, -EÁSCĂ, moraliceşti, adj. (înv.) Moral (I 1). – Moral + suf. -icesc.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MORALICÉSC adj. v. moral, moralizant, moralizator, spiritual, sufletesc.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

moralicésc adj. m., f. moraliceáscă; pl. m. şi f. moralicéşti

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

moral — MORÁL, Ă, morali, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care aparţine moralei, conduitei admise şi practicate într o societate, care se referă la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc. ♦ Care conţine o învăţătură; moralizator. 2 … Dicționar Român
moralizator — MORALIZATÓR, OÁRE, moralizatori, oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învăţături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Şi substantivat; peior.) Care propovăduieşte principiile… … Dicționar Român
spiritual — SPIRITUÁL1, Ă, spirituali, e, adj. 1. Care aparţine spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deştept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindeşte, exprimă, denotă inteligenţă,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias