moral — MORÁL, Ă, morali, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care aparţine moralei, conduitei admise şi practicate într o societate, care se referă la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc. ♦ Care conţine o învăţătură; moralizator. 2 … Dicționar Român
moralizator — MORALIZATÓR, OÁRE, moralizatori, oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învăţături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Şi substantivat; peior.) Care propovăduieşte principiile… … Dicționar Român
spiritual — SPIRITUÁL1, Ă, spirituali, e, adj. 1. Care aparţine spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deştept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindeşte, exprimă, denotă inteligenţă,… … Dicționar Român