- moralizator
- MORALIZATÓR, -OÁRE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învăţături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Şi substantivat; peior.) Care propovăduieşte principiile morale cu ostentaţie. – Din fr. moralisateur.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MORALIZATÓR adj. 1. moral, moralizant, (înv.) moralicesc. (Concluzie moralizatoroare.) 2. v. educativ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemoralizatór adj. m., s. m., moralizatóri; f. sg. şi pl. moralizatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMORALIZAT//ÓR moralizatoroáre (moralizatoróri, moralizatoroáre) 1) Care moralizează. Ton moralizator. Roman moralizator. 3) şi substantival (despre persoane) Care propagă cu ostentaţie principiile moralei; propagator ostentativ al principiilor morale. /<fr. moralisateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMORALIZATÓR, -OÁRE adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. [cf. fr. moralisateur].Trimis de LauraGellner, 12.11.2006. Sursa: DNMORALIZATÓR, -OÁRE adj. care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. (< fr. moralisateur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.