arcui

arcui
ARCUÍ, arcuiesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) îndoi în formă de arc; a (se) încovoia. ♦ tranz. fig. A bate; a pedepsi. – Arc + suf. -ui.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ARCUÍ vb. 1. v. încovoia. 2. a se bolti. (Tavanul se arcui elegant.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

arcuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. arcuiésc, imperf. 3 sg. arcuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. arcuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ARCU//Í arcuiiésc tranz. A face să se arcuiască; a curba; a coroia; a încovoia; a cambra; a curba. /arc + suf. arcuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ARCU//Í mă arcuiiésc intranz. A căpăta formă de arc; a se curba; a se coroia; a se încovoia; a se cambra. /arc + suf. arcuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • cambra — CAMBRÁ, cambrez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) curba, a (se) îndoi în formă de arc; a (se) arcui. – Din fr. cambrer. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CAMBRÁ vb. v. arcui, curba, încovoia, îndoi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • curba — CURBÁ, curbez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face curb (I), a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui. – Din fr. courber. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  CURBÁ vb. 1. v. încovoia. 2. v. apleca. 3 …   Dicționar Român

  • încovoia — ÎNCOVOIÁ, încovói, vb. I. refl. şi tranz. A face să devină sau a deveni curb; a (se) îndoi, a (se) arcui; spec. a (se) curba, a (se) deforma în urma unor apăsări exterioare. ♦ refl. fig. A se umili. [prez. ind. şi: încovoiez] – cf. sl …   Dicționar Român

  • SIGMA — ex literae forma, dictum est Stibadium olim, seu trium lectorum coagmentati, ut inter alios erudite declarat Petrus Ciacconius de Triclinio: Quemadmodum Porticum semirotundam ex simi litudine fabricae, Sigma Graecô vocabulô nuncupari, legimus in… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • încujba — ÎNCUJBÁ, încujbez, vb. I. tranz. şi refl. (înv. şi reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujba. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNCUJBÁ vb. v. arcui, curba, încovoia, îndoi. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • arcuire — ARCUÍRE, arcuiri, s.f. Faptul de a (se) arcui; încovoire elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită. – v. arcui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARCUÍRE s. 1. v. încovoiere. 2. v. flexiune. 3. v. curbură …   Dicționar Român

  • coroia — COROIÁ, pers. 3 coroiază, vb. I. refl. (Rar; despre nas) A se încovoia (ca ciocul coroiului). [pr.: ro ia] – Din coroiat (derivat regresiv). Trimis de IoanSoleriu, 15.02.2005. Sursa: DEX 98  COROIÁ vb. a se încovoia. (I s a coroia nasul.) Trimis …   Dicționar Român

  • încârjoia — ÎNCÂRJOIÁ vb. v. încârliga, încolăci, încovoia, încovriga, îndoi. Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime  A ÎNCÂRJOIÁ încârjói tranz. A face să se încârjoaie; a încovoia; a curba; a arcui; a îndoi. /în + cârjă Trimis de siveco, 31.03.2008 …   Dicționar Român

  • îndoi — ÎNDOÍ, (I) îndói, (II, III) îndoiesc, vb. IV. I. 1. tranz. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta). 2. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni… …   Dicționar Român

  • ARCUS Triumphales — olim honoris virtutisque causâ erecti sunt iis, qui externis gentibus domitis, singulares victorias patriae pepererunt. Ii primum rudes fuêre ac simplices, idque vel lateritii, ut Romuli: vel ex rudi lapide quadrato, ut Camilli: ex mamore dein… …   Hofmann J. Lexicon universale

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”