Dicționar Român. 2013.
curbură — CURBÚRĂ, curburi, s.f. Îndoitură în formă de arc; loc unde se găseşte o astfel de îndoitură. – Din fr. courbure. Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 CURBÚRĂ s. arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o uşoară … Dicționar Român
curbare — CURBÁRE, curbări, s.f. Acţiunea de a (se) curba; arcuire, încovoiere. – v. curba. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CURBÁRE s. 1. v. încovoiere. 2. v. îndoire. 3. v. aple care. 4. v. flexiune … Dicționar Român
flexiune — FLEXIÚNE, flexiuni, s.f. 1. Încovoiere, îndoire; mlădiere. ♦ Mişcare de îndoire a unui segment al corpului pe un alt segment situat deasupra sa. 2. Totalitatea schimbărilor pe care le suferă forma unui cuvânt pentru a exprima diferite raporturi… … Dicționar Român
ПОКОРОБЛЕННОСТЬ — искривление пиломатериала при распиловке или хранении (Болгарский язык; Български) измятане; изкривяване; изкорубване (Чешский язык; Čeština) zborcenost (Немецкий язык; Deutsch) Krümmung (Венгерский язык; Magyar) vetemedettség (Монгольский язык)… … Строительный словарь
covăi — covăí ( ăésc, ít), vb. – A înconjura, a ocoli. Origine necunoscută, probabil expresivă, dacă se ţine seama de terminaţie cf. hămăi, lăpăi, fosăi, etc. Legătura cu sl. kovati a făuri (Scriban) nu este probabilă. – Der. covei, s.n. (Banat, Olt.,… … Dicționar Român
incurbare — INCURBÁRE s.f. Curbare, arcuire, îndoire. [cf. it., lat. incurvare]. Trimis de LauraGellner, 26.04.2005. Sursa: DN … Dicționar Român
sclipuire — SCLIPUÍRE, sclipuiri, s.f. (reg.) Faptul de a sclipui. – v. sclipui. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 sclipuíre s. f., g. d. art. sclipuírii; pl. sclipuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
încovoiere — ÎNCOVOIÉRE, încovoieri, s.f. Faptul de a (se) încovoia. – v. încovoia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Încovoiere ≠ dezdoire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ÎNCOVOIÉRE s. 1. arcuire, curbare, îndoire, (rar) flexiune … Dicționar Român
încujbare — ÎNCUJBÁRE s.f. (înv. şi reg.) Acţiunea de a (se) încujba; încovoiere. – v. încujba. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCUJBÁRE s. v. arcuire, curbare, înco voiere, îndoire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime încujbáre s … Dicționar Român
