- marghiol
- MARGHIÓL, -OÁLĂ, marghioli, -oale, adj. (reg.) Deştept, isteţ; p.ext. şmecher, şiret, ştrengar; uşuratic. – Din ngr. marghiólos.Trimis de claudia, 01.10.2003. Sursa: DEX '98MARGHIÓL adj. v. ager, arătos, chipeş, deştept, dibaci, frumos, inteligent, iscusit, isteţ, îndemânatic, priceput, şiret, şmecher, viclean.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeMARGHIÓL s. v. chin, frământare, zbatere, zbucium, zbuciumare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemarghiól adj. m. (sil. -ghiol), pl. marghióli; f. sg. margioálă, pl. marghioáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARGHI//ÓL marghioloálă (marghiolóli, marghioloále) reg. Care manifestă agerime şi deşteptăciune; isteţ. /<ngr. marghiólosTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXmarghiól (marghióli), s.m. – 1. Impostor, şmecher. – 2. Donjuan, crai. – Mr. marγiol. ngr. μαργιόλος (Roesler 572; Meyer 260; Cihac, II, 673), cf. tc. mariol, din it. mariuolo. sec. XVII. – Der. marghioli, vb. refl. (a se fandosi), cf. ngr. μαργιολεύω; marghiolie, s.f. (fandoseală), cf. ngr. μαργιολία.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.