Dicționar Român. 2013.
mărghilă — MĂRGHÍLĂ, mărghile, s.f. (reg.) Loc mlăştinos; mocirlă, baltă. [acc. şi: mắrghilă] – Et.nec. Trimis de claudia, 17.10.2003. Sursa: DEX 98 MĂRGHÍLĂ s. v. băltoacă, mlaştină, mocirlă, smârc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
mlaştină — MLÁŞTINĂ, mlaştini, s.f. Depresiune naturală de teren fără scurgere, în care se adună şi stagnează apa provenită din precipitaţii, din inundaţii sau din pânza freatică; mlacă. – Din sl. *mlaština. Trimis de LauraGellner, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
muşuroi — MUŞURÓI1, muşuroaie, s.n. 1. Moviliţă formată din ţărâna pe care o aruncă la suprafaţa solului furnicile, cârtiţele etc. când îşi sapă coridoarele subterane; p. ext. grup de furnici care locuiesc într un furnicar; furnicar. 2. Grămadă de pământ… … Dicționar Român
smârc — SMÂRC, smârcuri, s.n. 1. Loc mocirlos (acoperit cu vegetaţie); ochi de apă pe un teren mlăştinos. ♦ (La pl.; în basme) Loc îndepărtat şi primejdios, de unde îşi trage marea izvoarele. 2. (reg.) Unealtă primitivă făcută dintr o tigvă, care… … Dicționar Român
