- apogeu
- APOGÉU, apogee, s.n. 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei acţiuni etc. 2. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. – Din fr. apogée.Trimis de ana_zecheru, 15.09.2008. Sursa: DEX '98Apogeu ≠ perigeuTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeAPOGÉU s. (fig.) culme, culminaţie, zenit. (Cântăreţ aflat la apogeul carierei.)Trimis de siveco, 18.02.2009. Sursa: Sinonimeapogéu s. n., art. apogéul; pl. apogéeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAPOGÉ//U apogeue n. 1) Punct de pe orbita unui astru situat la cea mai mare depărtare de Pământ. 2) fig. Punct culminant în evoluţia unui fenomen, a unei situaţii sau a unei acţiuni; culme. /<fr. apogéeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAPOGÉU s.n. 1. (op. p e r i g e u) Punctul de pe orbita unui astru care se găseşte la cea mai mare distanţă de Pământ. 2. (fig.) Cel mai înalt punct al evoluţiei unui fenomen, a unei situaţii etc.; punct culminant, culme. [pl. -ee (pron. -ge-e), -euri. / < fr. apogée, cf. it. apogeo, gr. apogeios < apo – departe de, ge – pământ].Trimis de LauraGellner, 14.09.2007. Sursa: DNAPOGÉU s. n. 1. punctul cel mai depărtat de Pământ de pe orbita unui satelit natural sau artificial. 2. punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei situaţii etc.; culme. (< fr. apogée, gr. apogaion)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.