maestru

maestru
MAÉSTRU, -Ă, maeştri, -stre, s.m. şi f. 1. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate, fiind adesea considerată drept îndrumător, model, şef al unei şcoli, creator al unui curent etc. ♢ Concert-maestru sau (înv.) maestru de concert = prim-violonist într-o orchestră. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite; persoană care poartă acest titlu. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale; persoană care poartă acest titlu. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei; persoană care poartă acest titlu. 2. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul, muzica etc. (fără să aibă un titlu academic); persoană care avea acest titlu. 3. Persoană competentă, calificată într-un anumit domeniu (de obicei muzică, dans, sport), care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. 4. Titlu ierarhic în anumite organizaţii militare, politice, religioase etc.; persoană care poartă acest titlu. ♢ Maestru de ceremonie sau de ceremonii = persoană indicată prin protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. 5. Maistru (1). – Din it. maestro.
Trimis de claudia, 18.03.2008. Sursa: DEX '98

MAÉSTRU s. 1. (pop. şi fam.) meşter. (maestruul Sadoveanu.) 2. (livr.) magistru. (El ne-a fost maestru.) 3. v. as. 4. maistru.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MAÉSTRU s. v. cartea mare.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cúplu-maéstru s. n. (sil. -plu), art. cúplul-maéstru
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

maéstru (persoană foarte competentă într-un domeniu, titlu, grad ierarhic) s. m., art. maéstrul; pl. maéştri, art. maéştrii
Trimis de siveco, 14.05.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

MAÉ//STRU maestruştri m. 1) Persoană care manifestă măiestrie (de obicei în dans, muzică, sport) şi care instruieşte pe alţii în domeniul respectiv. 2) Persoană cu calităţi deosebite şi cu contribuţii valoroase într-un anumit domeniu (mai ales în arte). /<it. maestro
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MAÉSTRU s.m. 1. Persoană deosebit de înzestrată, de talentată şi de învăţată; învăţat, savant. ♢ Maestru al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă. 2. Creator al unei şcoli sau al unui curent literar ori ştiinţific. ♦ Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 3. (În trecut) Profesor de lucru de mână, de muzică, de desen, de gimnastică; maistru (2) [în DN]. ♦ Titlu ierarhic în anumite organizaţii militare, politice, religioase. ♢ Maestru de ceremonii = cel însărcinat să dirijeze, după protocol, desfăşurarea unei solemnităţi. [pron. ma-es-. / < it. maestro].
Trimis de LauraGellner, 25.05.2005. Sursa: DN

MAÉSTRU, -Ă I. s. m. f. 1. persoană cu calităţi excepţionale şi contribuţii valoroase într-un anumit domeniu de activitate. ♢ creator al unei şcoli sau al unui curent. o maestru al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă. ♢ termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 2. (în trecut) profesor de lucru de mână, de muzică, desen, gimnastică etc. ♢ nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere). 3. titlu ierarhic în anumite organizaţii militare, politice, religioase. o maestru de ceremonii = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfăşurarea unei solemnităţi. II. s. n. registru de contabilitate conţinând conturile sintetice, în care se înscriu operaţiile economice şi financiare grupate după natura lor. III. adj. (mar.) cuplu maestru = cea mai lată parte a unei nave. (< it. maestro)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • măestru — măéstru ( eástră), adj. – 1. (înv.) Înţelept, cult, învăţat. – 2. Încîntat, vrăjit, uimitor. – var. măiestru. lat. magĭster (Puşcariu 1016; Candrea Dens., 1043; REW 5229; Tiktin), poate prin intermediul unei forme vulgare *maistrum (Candrea,… …   Dicționar Român

  • maéstru — s. m., art. maéstrul; pl. maéştri, art. maéştrii …   Romanian orthography

  • Государственный русский драматический театр им. А. П. Чехова — Для этой статьи не заполнен шаблон карточка {{Карточка театра}}. Вы можете помочь проекту, добавив его. Государственный русский драматический театр им. А. П. Чехова  театр в …   Википедия

  • magistral — MAGISTRÁL, Ă, magistrali, e, adj. 1. Care caracterizează pe maestru(1), de maestru; p.ext. perfect, desăvârşit. 2. (Despre conducte, căi de comunicaţie) Principal. ♦ (Substantivat, f.) Arteră principală de comunicaţie rutieră, feroviară etc. 3.… …   Dicționar Român

  • Oobi (TV series) — Created by Josh Selig Country of origin United States Language(s) English No. of seasons …   Wikipedia

  • Награды Молдавии — После приобретения независимости 27 августа 1991 года правительство Республики Молдова решило учредить свои собственные государственные награды. Ими стали ордена, медали и почетные звания. При этом в соответствии с Законом № 1123 от… …   Википедия

  • discipol — DISCÍPOL, discipoli, s.m. Persoană care trăieşte în preajma unui maestru, primind învăţăturile lui şi adesea continuându le şi dezvoltându le. ♦ Persoană care adoptă, urmează şi continuă doctrina, învăţătura, principiile cuiva. [var.: discípul… …   Dicționar Român

  • maistru — MÁISTRU, maiştri, s.m. 1. Persoană care are (şi practică) o meserie; meşter; meseriaş; (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într o întreprindere sau într un atelier; maestru. ♦ Persoană iscusită, îndemânatică …   Dicționar Român

  • meşter — MÉŞTER, Ă, meşteri, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care are şi practică o meserie; (în special) meseriaş cu calificare superioară, care are, de obicei, sarcina de a îndruma şi alţi lucrători şi de a conduce o secţie productivă într o… …   Dicționar Român

  • coregraf — COREGRÁF, Ă, coregrafi, e, s.m. şi f. Maestru sau maestră de dans şi de balet, persoană care creează un dans sau un spectacol de balet. [var.: coreográf, ă s.m. şi f.] – Din fr. chorégraphe. Trimis de IoanSoleriu, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”