apetisant

apetisant
APETISÁNT, -Ă, apetisanţi, -te, adj. Care trezeşte, stimulează pofta de mâncare; p.ext. care atrage, îmbie, ispiteşte. – Din fr. appétissant.
Trimis de cata, 13.06.2007. Sursa: DEX '98

Apetisant ≠ inapetisant, repulsiv
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

APETISÁNT adj. v. gustos.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

APETISÁNT adj. v. seducător.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

apetisánt adj. m., pl. apetisánţi; f. sg. apetisántă, pl. apetisánte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

APETISÁN//T apetisanttă (apetisantţi, apetisantte) Care trezeşte pofta de mâncare (prin aspect, miros, modul de a fi servit etc.). /<fr. appétissant
Trimis de siveco, 13.06.2007. Sursa: NODEX

APETISÁNT, -Ă adj. Care trezeşte apetitul; îmbietor, atrăgător, ispititor. [< fr. appétissant].
Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN

APETISÁNT, -Ă adj. care trezeşte apetitul; atrăgător, ispititor. (< fr. appétissant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • apetisánt — adj. m., pl. apetisánţi; f. sg. apetisántã, pl. apetisánte …   Romanian orthography

  • pofticios — POFTICIÓS, OÁSĂ, pofticioşi, oase, adj. (Despre oameni) Care doreşte puternic ceva; lacom, doritor; poftăreţ. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă poftă, dorinţă, lăcomie. ♦ (Rar, despre mâncăruri, mirosuri etc.) Care aţâţă pofta; apetisant …   Dicționar Român

  • bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …   Dicționar Român

  • gustos — GUSTÓS, OÁSĂ, gustoşi, oase, adj. (Despre mâncăruri şi băuturi) Care are gust bun, plăcut. – Gust + suf. os. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Gustos ≠ fad, neplăcut, searbăd Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  GUSTÓS adj.… …   Dicționar Român

  • mişto — MIŞTÓ adj. invar. (arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mişto = a şi bate joc (de cineva), a l ironiza. – Din ţig. mišto. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98  MIŞTÓ adj …   Dicționar Român

  • parfum — PARFÚM, parfumuri, s.n. 1. (Adesea fig.) Miros plăcut; mireasmă. ♦ Miros îmbietor, apetisant, răspândit de unele alimente. 2. Produs (lichid) cu miros plăcut, obţinut prin amestecarea unor substanţe aromatice (vegetale) sau pe cale sintetică; p.… …   Dicționar Român

  • seducător — SEDUCĂTÓR, OÁRE, seducători, oare, adj., subst. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare. 2. s.m. Bărbat care abuzează de buna credinţă a femeilor,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”