locomoţie

locomoţie
LOCOMÓŢIE s.f. 1. Deplasare, mişcare dintr-un loc într-altul. 2. Funcţiune a organismelor vii care constă dintr-un complex de mişcări realizate prin mecanisme şi organe speciale, datorită căreia animalele şi omul se deplasează activ în spaţiu. [var.: locomoţiúne s.f.] – Din fr. locomotion.
Trimis de LauraGellner, 07.10.2006. Sursa: DEX '98

LOCOMÓŢIE s. (fiziol.) deplasare. (Organe de locomoţie.)
Trimis de siveco, 07.10.2006. Sursa: Sinonime

locomóţie s. f. (sil. -ţi-e), art. locomóţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. locomóţii, art. locomóţiei
Trimis de siveco, 07.10.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

LOCOMÓŢIE f. 1) Mişcare dintr-un loc în altul. 2) Funcţie a organismelor vii care asigură deplasarea lor în spaţiu. [G.-D. locomo-ţiei] /<fr. locomotion
Trimis de siveco, 07.10.2006. Sursa: NODEX

LOCOMÓŢIE s.f. Mişcare, deplasare dintr-un loc într-altul. [gen. -iei, var. locomoţiune s.f. / cf. fr. locomotion, cf. lat. locus – loc, motio – mişcare].
Trimis de LauraGellner, 07.10.2006. Sursa: DN

LOCOMÓŢIE s. f. mişcare, deplasare dintr-un loc într-altul. (< fr. locomotion)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • locomóţie — s. f. (sil. ţi e), art. locomóţia (sil. ţi a), g. d. art. locomóţii, art. locomóţiei …   Romanian orthography

  • locomotor — LOCOMOTÓR, OÁRE, locomotori, oare, adj. De locomoţie, pentru locomoţie. – Din fr. locomoteur. Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX 98  locomotór adj. motor Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  locomotór s. n., pl …   Dicționar Român

  • sifon — SIFÓN, sifoane, s.n. 1. Tub în formă de U răsturnat folosit pentru a face ca un lichid să treacă de la un nivel la alt nivel, pe deasupra unui obstacol care împiedică scurgerea liberă a lichidului. 2. Dispozitiv în formă de S, de U sau de P… …   Dicționar Român

  • ambulacru — AMBULÁCRU, ambulacre, s.n. Organ în formă de tub subţire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor şi servind la locomoţie, respiraţie şi pipăit. – Din fr. ambulacre. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • lectică — LECTÍCĂ, lectici, s.f. Un fel de pat sau de scaun, purtat de cai sau de oameni, întrebuinţat ca mijloc de locomoţie în antichitatea romană, în evul mediu şi (astăzi) în unele ţări orientale; litieră. [acc. şi: léctică] – lat. lectica. Trimis de… …   Dicționar Român

  • pseudopod — PSEUDOPÓD, pseudopode, s.n. Prelungire mobilă provizorie a protoplasmei la amibe, leucocite etc., servind la locomoţie şi la prinderea hranei. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DLRC  PSEUDOPÓD, pseudopode, s.n. Prelungire temporară a… …   Dicționar Român

  • flagel — FLAGÉL, (1, 2) flageluri, s.n., (3, 4) flageli, s.m. 1. s.n. (Rar) Bici: mănunchi de nuiele folosit pentru flagelări. 2. s.n. fig. Calamitate, dezastru: spec. boală, epidemie, molimă. 3. s.m. Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare şi… …   Dicționar Român

  • iconologie — ICONOLOGÍE s.f. 1. Ştiinţă care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco romană, creştină etc., a căror cunoaştere permite artiştilor să reprezinte personajele respective. 2. Ramură a paleontologiei care …   Dicționar Român

  • locomoţiune — LOCOMOŢIÚNE s.f. v. locomoţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LOCOMOŢIÚNE s.f. v. locomoţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • ocazie — OCÁZIE, ocazii, s.f. 1. Situaţie, împrejurare care provoacă, permite sau uşurează săvârşirea unei acţiuni; prilej, moment favorabil. ♢ De ocazie = a) loc. adj. potrivit numai pentru o anumită împrejurare; deosebii, de circumstanţă; b) loc. adj.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”