ambulacru

ambulacru
AMBULÁCRU, ambulacre, s.n. Organ în formă de tub subţire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor şi servind la locomoţie, respiraţie şi pipăit. – Din fr. ambulacre.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ambulácru s. n. (sil. -cru), art. ambulácrul; pl. ambulácre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMBULÁCRU s.n. Mic tub terminat cu o ventuză, servind ca organ de locomoţie la echinoderme. [< fr. ambulacre].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

AMBULÁCRU s. n. tub mic terminat cu o ventuză, organ de locomoţie la echinoderme. (< fr. ambulacre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ambulácru — s. n. (sil. cru), art. ambulácrul; pl. ambulácre …   Romanian orthography

  • ambulacrar — AMBULACRÁR, Ă, ambulacrari, e, adj. Care aparţine unui ambulacru, care se referă la ambulacru. – Din fr. ambulacraire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ambulacrár adj. m. (sil. crar), pl. ambulacrári; f. sg. ambulacráră …   Dicționar Român

  • ambulacro — am·bu·là·cro s.m. 1. TS archeol. nell architettura romana, corridoio o porticato in cui passeggiare | TS arch. → 1deambulatorio 2. TS zool. negli Echinodermi, ciascuna delle cinque regioni o solchi, con disposizione radiale del corpo, che… …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”