licărire

licărire
LICĂRÍRE, licăriri, s.f. Faptul de a licări; licărit, licăriş. 1. Lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri uşoare şi intermitente. 2. Sclipire, lucire. [var.: licuríre s.f.] – v. licări.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LICĂRÍRE s. v. sclipire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

licăríre s. f., g.-d. art. licărírii; pl. licăríri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • alboare — ALBOÁRE s.f. (Rar) Lucire, licărire albă. – lat. albor, oris. Trimis de ana zecheru, 01.03.2009. Sursa: DEX 98  alboáre s. f., g. d. art. albórii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  alboáre ( óri), s.f. – Lumină difuză,… …   Dicționar Român

  • licăriş — LICĂRÍŞ, licărişuri, s.n. (Rar) Licărire. – Licări + suf. iş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LICĂRÍŞ s. v. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scânteie, scânte iere, sclipeală, sclipire, sclipit, stră… …   Dicționar Român

  • sclipire — SCLIPÍRE, sclipiri, s.f. Faptul de a sclipi; sclipeală, sclipit; lucire, scânteiere. – v. sclipi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCLIPÍRE s. 1. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpă rare, scăpărat, scânteie, scânteiere,… …   Dicționar Român

  • scânteie — SCÂNTÉIE, scântei, s.f. 1. Particulă solidă incandescentă care sare din foc, dintr un corp aprins, din ciocnirea unor corpuri dure etc. sau care însoţeşte o descărcare electrică, şi care se stinge foarte repede. ♢ expr. A i se face (cuiva)… …   Dicționar Român

  • licurire — LICURÍRE s.f. v. licărire. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • licăr — LÍCĂR, licăre, s.n. Sclipire, scânteiere, licărire; ceea ce sclipeşte; scânteie. [Var: lícur s.n.] – Din licări (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍCĂR s. v. sclipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • licărit — LICĂRÍT, licărituri, s.n. Licărire. – v. licări. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LICĂRÍT s. v. sclipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  licărít s. n., pl. licăríturi …   Dicționar Român

  • lucire — LUCÍRE, luciri, s.f. Faptul de a luci; strălucire. – v. luci. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUCÍRE s. 1. v. sclipire. 2. v. strălucire. 3. licărire, scăpărare, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire. (O ciudată lucire a ochilor …   Dicționar Român

  • mijire — MIJÍRE, mijiri, s.f. Acţiunea de a miji şi rezultatul ei; apariţie, ivire, mijeală; licărire. – v. miji. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  mijíre s. f., g. d. art. mijírii; pl. mijíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • rază — RÁZĂ, raze, s.f. 1. Linie dreaptă după care se propagă lumina; traiectorie luminoasă. ♦ Zonă luminoasă; lumină, strălucire. 2. fig. Licărire, pâlpâire, semn slab, indiciu vag de... 3. (fiz.) Radiaţie. ♢ Raze X (sau röntgen) = unde… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”