- jgheab
- JGHEAB, jgheaburi, s.n. 1. Conductă sau canal deschis în partea superioară, făcut în piatră, într-un trunchi de copac etc., permiţând (prin înclinarea sa) scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent. ♦ Canal de scurgere pentru apă sau adăpătoare pentru vite. ♦ Streaşină. 2. Crestătură, scobitură, adâncitură. 3. Făgaş, râpă făcută la munte de şuvoiul ploilor; p. ext. vale. 4. Şănţuleţ, canal mic care serveşte la udatul semănăturilor (în grădinile de zarzavat); rigolă. 5. Scocul morii. – Din sl. žlebŭ.Trimis de cata, 15.07.2008. Sursa: DEX '98JGHEÁB s. 1. v. adăpătoare. 2. (pop.) ţurloi, ţurţur. (Apa de izvor curge pe un jgheab.) 3. v. rigolă. 4. v. streaşină. 5. v. scoc. 6. v. lin. (jgheab pentru mustuit strugurii.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeJGHEÁB s. v. canal, conductă, coşciug, sicriu.Trimis de siveco, 29.11.2008. Sursa: Sinonimejgheab s. n., pl. jgheáburiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficJGHEAB jgheaburi n. 1) Conductă (din lemn, din tablă sau din alt material) deschisă pe toată întinderea părţii de sus, servind la scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent; uluc; scoc. 2) Vas făcut din scânduri ori scobit dintr-un trunchi de copac sau din piatră, folosit pentru adăpatul vitelor; adăpătoare; uluc. 3) Şănţuleţ făcut pe muchia unei piese de lemn pentru a o îmbina cu ieşitura altei piese; crestătură; scobitură. [Monosilabic] /<sl. žlebuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.