- jerui
- JERUÍ vb. IV. v. jărui.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98jeruí2, jeruiésc, vb. IV (reg.) a pune jaruri (jaloane, marcaje) în pădure.Trimis de blaurb, 26.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
jărui — JĂRUÍ vb. IV. tranz. (reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jări. [var.: a jeruí vb. IV.] – Jar1 + suf. ui. Trimis de claudia, 05.03.2002. Sursa: DEX 98 jăruí vb., ind … Dicționar Român
jar — JAR1 s.n. Grămadă de cărbuni în stare de incandescenţă care ard fără flacără; jeratic, jărăgai (1), jeg (2), jarişte. ♦ p. ext. Arşiţă, dogoare. ♦ fig. Fierbinţeală, febră; suferinţă arzătoare. – Din sl. žarŭ. Trimis de claudia, 05.03.2002. Sursa … Dicționar Român
jirebie — JIRÉBIE1, jirebii, s.f. (reg.) Grup de treizeci de fire de tort, formând o unitate de măsură la urzit, la depănat etc. – cf. magh. z s e r é b. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JIRÉBIE2, jirebii, s.f. (reg.) Bucată, fâşie îngustă de… … Dicționar Român
jări — JĂRÍ, jăresc, vb. IV. tranz. (reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. Trimis de claudia, 02.02.2005. Sursa: DEX 98 jărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român