spoliator — SPOLIATÓR, OÁRE, spoliatori, oare, s.m. şi f. (livr.) Persoană care spoliază; jefuitor. [pr.: li a ] – Din fr. spoliateur. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SPOLIATÓR s. v. jefuitor, prădător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
prădător — PRĂDĂTÓR, OÁRE, prădători, oare, s.m. şi f. 1. (Rar) Persoană care pradă, care jefuieşte; jefuitor; hoţ. 2. (reg.) Om risipitor, cheltuitor. – Prăda + suf. ător. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 PRĂDĂTÓR adj., s. v. cheltuitor,… … Dicționar Român
concusionar — concusionár s. m. (sil. si o ), pl. concusionári Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CONCUSIONÁR s.m. (jur.) Jefuitor al avutului public. [pron. si o . / cf. fr. concussionnaire] … Dicționar Român
jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… … Dicționar Român
năvrap — NĂVRÁP, năvrapi, s.m. Pedestraş din armata neregulată a Imperiului Otoman; p. ext. năvălitor, jefuitor. – Din sl. navrapŭ jaf . Trimis de LauraGellner, 06.06.2004. Sursa: DEX 98 năvráp s. m. (sil. vrap), pl. năvrápi Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
pleşcaş — PLEŞCÁŞ, pleşcaşi, s.m. (Rar) 1. Jefuitor. 2. Pleşcar. – Pleaşcă + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLEŞCÁŞ s. v. chilipirgiu, jefuitor, pleşcar, pomanagiu, prădător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
pleşcuitor — PLEŞCUITÓR s. v. jefuitor, prădător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pleşcuitór, pleşcuitóri, s.m. (înv. şi reg.) soldat care fură de primprejurul taberei; jefuitor. Trimis de blaurb, 02.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pradă — PRÁDĂ, prăzi, s.f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (concr.) Totalitatea bunurilor materiale şi (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ♢ loc. vb. (înv.) A face pradă = a prăda. 3 … Dicționar Român
jacaş — JACÁŞ, jacaşi, s.m. (reg.) Om jefuitor, hrăpăreţ. [var.: jăcaş s.m.] – Jac2 + suf. aş. Trimis de claudia, 05.03.2002. Sursa: DEX 98 jacáş v. jăcáş Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
jăcaş — JĂCÁŞ s.m. v. jacaş. Trimis de claudia, 24.02.2002. Sursa: DEX 98 JĂCÁŞ s. v. jefuitor, prădător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime jăcáş/ jacáş s. m., pl. jăcáşi/ jacáşi Trimis de siveco … Dicționar Român