Dicționar Român. 2013.
prădat — PRĂDÁT1 s.n. Prădare. – v. prăda. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRĂDÁT2, Ă, prădaţi, te, adj. Jefuit, devastat; furat (de bunuri de preţ). – v. prăda. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRĂDÁT adj … Dicționar Român
despuiat — DESPUIÁT, Ă, despuiaţi, te, adj. 1. Dezbrăcat, în pielea goală; p. ext. îmbrăcat foarte sumar sau decoltat. ♦ (Despre copaci sau plante) Lipsit de frunze, de verdeaţă. 2. Jefuit, prădat. 3. (Despre o carte, un dosar, o publicaţie etc.) Din care s … Dicționar Român
devastat — DEVASTÁT, Ă, devastaţi, te, adj. Distrus, ruinat, pustiit. ♦ Jefuit, prădat. – v. devasta. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 DEVASTÁT adj. 1. distrus, nimicit, pârjolit, pustiit. (Un teritoriu devastat.) 2. v. jefuit. Trimis de… … Dicționar Român
jumulit — JUMULÍT1 s.n. Jumulire, jumuleală. – v. jumuli. Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX 98 JUMULÍT2, Ă, jumuliţi, te, adj. 1. (Despre păsări) Curăţat de pene sau de fulgi; cu penele căzute, năpârlit. ♦ (Despre oameni şi animale) Cu părul smuls.… … Dicționar Român
deposedat — DEPOSEDÁT adj. jefuit, prădat, (livr.) spoliat, (fig.) despuiat. (Persoană deposedat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
devalizat — DEVALIZÁT adj. v. devastat, jefuit, prădat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dobândă — DOBẤNDĂ, dobânzi, s.f. 1. Sumă de bani care se plăteşte (de obicei în procente) pentru un împrumut bănesc. ♢ expr. A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosinţă şi violenţă (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferinţă. 2. Câştig, folos,… … Dicționar Român
jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… … Dicționar Român
jecmănit — JECMĂNÍT adj. jefuit, (fig.) jumulit, jupuit. (Cli ent jecmănit.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
jefuitor — JEFUITÓR, OARE, jefuitori, oare, adj., s.m şi f. (Persoană) care săvârşeşte un jaf (1); persoană care jefuieşte. [pr.: fu i ]. – Jefui + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JEFUITÓR s., adj. 1. s. prădător, (livr.) spoliator … Dicționar Român
