Dicționar Român. 2013.
dévastateur — dévastateur, trice [ devastatɶr, tris ] n. et adj. • 1502 , rare av. XVIIIe; lat. devastator 1 ♦ Rare Personne qui dévaste. ⇒ destructeur, vandale. 2 ♦ Adj. Qui dévaste. ⇒ ravageur. Torrent dévastateur. « je croyais ne pouvoir aimer que d une… … Encyclopédie Universelle
Oaths of Strasbourg — (multiple texts) Also known as Sacramenta Argentariae (Latin), les serments de Strasbourg (Modern French), die Straßburger Eide (Modern German) Language medieval Latin, Old French … Wikipedia
TBD Devastator — infobox Aircraft name =TBD Devastator type =Torpedo bomber manufacturer =Douglas Aircraft Company caption =US Navy TBD 1 Torpedo Squadron Six (VT 6), USS Enterprise (CV 6), 1938. designer = first flight = 15 April 1935 introduced = 3 August 1937… … Wikipedia
devastation — /dev euh stay sheuhn/, n. 1. the act of devastating; destruction. 2. devastated state; desolation. [1425 75; late ME < LL devastation (s. of devastatio), equiv. to L devastat(us) (see DEVASTATE) + ion ION] * * * … Universalium
devalizat — DEVALIZÁT adj. v. devastat, jefuit, prădat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
devastator — DEVASTATÓR, OÁRE, devastatori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care devastează; distrugător, pustiitor. – Din fr. dévastateur, lat. devastator, oris. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEVASTATÓR adj. v. distrugător. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
distrus — DISTRÚS, Ă, distruşi, se, adj. Nimicit, dărâmat, ruinat. ♦ fig. (Despre oameni) Ruinat din punct de vedere material, fizic sau moral. – v. distruge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DISTRÚS adj. 1. devastat, nimicit, pârjolit,… … Dicționar Român
jefuit — JEFUÍT adj. 1. v. deposedat. 2. prădat, răpit. (Bunuri jefuit.) 3. devastat, prădat, (livr.) devalizat. (O bancă jefuit.) 4. jecmănit, (fig.) jumulit, jupuit. (Client jefuit.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime JEFUÍT adj. v.… … Dicționar Român
pojeritură — pojeritúră, pojeritúri, s.f. (reg.) loc devastat prin foc într o pădure. Trimis de blaurb, 09.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
prădat — PRĂDÁT1 s.n. Prădare. – v. prăda. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRĂDÁT2, Ă, prădaţi, te, adj. Jefuit, devastat; furat (de bunuri de preţ). – v. prăda. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRĂDÁT adj … Dicționar Român
