- izbăvi
- IZBĂVÍ, izbăvesc, vb. IV. tranz. şi refl. (pop.) A scăpa (dintr-o primejdie, boală etc.); a (se) salva, a (se) mântui. – Din sl. izbaviti.Trimis de valeriu, 17.01.2008. Sursa: DEX '98IZBĂVÍ vb. v. mântui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeIZBĂVÍ vb. v. salva, scăpa.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeizbăví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. izbăvésc, imperf. 3 sg. izbăveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. izbăveáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA IZBĂV//Í izbăviésc tranz. 1) (fiinţe) A scoate dintr-o situaţie complicată; a salva; a scăpa. 2) (persoane) A face să se izbăvească. /<sl. izbavitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE IZBĂV//Í mă izbăviésc intranz. A izbuti să se elibereze (de ceva sau de cineva care incomodează); a se dezbăra; a se descotorosi; a se debarasa; a scăpa. /<sl. izbavitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXizbăví (izbăvésc, izbăvít), vb. – A salva, a scăpa dintr-o primejdie, a elibera, a răscumpăra. sl. izbaviti (Tiktin; DAR), cf. bg. izbavjam. – Der. izbavă, s.f. (salvare), din sl. izbava; izbăvitor, adj. (salvator); izbăvinţă, s.f. (înv., salvare).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.