mântuitor — MÂNTUITÓR, OÁRE, mântuitori, oare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care mântuie (1), salvează. 2. (Rar) Care mântuie (2), care vindecă; tămăduitor. 3. (În limbaj bisericesc) Care mântuie (3), izbăveşte (de păcate); izbăvitor. ♦ (Substantivat, m. sg … Dicționar Român
salvator — SALVATÓR, OÁRE, salvatori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, oris. cf. s a l v a . Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SALVATÓR adj., s. 1. adj. (pop.) izbăvitor,… … Dicționar Român
Литургический румынский язык — Литургический румынский язык, или церковный румынский язык (рум. româna liturgică / româna bisericească, старорум. румѫна бисѣричаскъ), также церковномолдавский, форма старорумынского языка, употреблявшаяся в румынских и молдавских… … Википедия
izbăvi — IZBĂVÍ, izbăvesc, vb. IV. tranz. şi refl. (pop.) A scăpa (dintr o primejdie, boală etc.); a (se) salva, a (se) mântui. – Din sl. izbaviti. Trimis de valeriu, 17.01.2008. Sursa: DEX 98 IZBĂVÍ vb. v. mântui. Tri … Dicționar Român
redemptoriu — redemptóriu adj. m., f. redemptórie; pl. m . şi f. redemptórii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REDEMPTÓRIU, OÁRE adj. care asigură redempţiunea; mântuitor, izbăvitor. (< fr. rédempteur, lat … Dicționar Român
spăsitor — SPĂSITÓR adj. v. ispăşitor, izbăvitor, mântu itor, salvator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
