- salvator
- SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. cf. s a l v a .Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98SALVATÓR adj., s. 1. adj. (pop.) izbăvitor, mântuitor, (înv.) mântuielnic. (Un mijloc salvator.) 2. s. (înv.) scăpător. (Tu eşti salvatorul meu!) 3. adj. v. salutar. 4. adj. v. mântuitor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesalvatór adj. m., s. m., pl. salvatóri; f. sg. şi pl. salvatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSALVAT//ÓR salvatoroáre (salvatoróri, salvatoroáre) şi substantival Care salvează; izbăvitor. Remediu salvator. Idee salvatoroare. /a salva + suf. salvatortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSALVATÓR, -OÁRE adj., s.m. şi f. (Cel) care salvează sau poate salva. [cf. lat. salvator].Trimis de LauraGellner, 04.04.2007. Sursa: DNSALVATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care salvează, sau poate salva. (< fr. salvateur, lat. salvator)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.