izbucnire

izbucnire
IZBUCNÍRE, izbucniri, s.f. Acţiunea de a izbucni şi rezultatul ei; dezlănţuire. – v. izbucni.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IZBUCNÍRE s. 1. v. erupţie. 2. v. dezlănţuire. 3. ră-bufneală, răbufnire, (rar) răbufnitură. (O izbucnire nervoasă.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

izbucníre s. f., g.-d. art. izbucnírii; pl. izbucníri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • erupţie — ERÚPŢIE, erupţii, s.f. 1. Ieşire bruscă şi violentă din pământ a unui gaz, a ţiţeiului, a lavei etc; p. gener. ţâşnire, izbucnire. 2. Apariţia unor pete, a unor băşicuţe, plăci, pustule etc. pe piele sau pe mucoase, constituind simptomul unor… …   Dicționar Român

  • acces — ACCÉS, accese, s.n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într un loc sau pâna la o persoană; p. ext. intrare. ♢ Cale (sau drum, şosea) de acces = drum care face legătura cu o şosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces …   Dicționar Român

  • explozie — EXPLÓZIE, explozii, s.f. 1. Reacţie chimică sau fizică foarte rapidă, violentă, însoţită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substanţelor explozive pe care le conţine un dispozitiv de distrugere;… …   Dicționar Român

  • irupţie — IRÚPŢIE, irupţii, s.f. Izbucnire violentă, apariţie neaşteptată şi bruscă; revărsare bruscă a apelor unui râu; năpădire, năvălire. [var.: irupţiúne s.f.] – Din fr. irruption, lat. irruptio. Trimis de valeriu, 28.05.2008. Sursa: DEX 98  IRÚPŢIE s …   Dicționar Român

  • puseu — PUSÉU, puseuri, s.n. Manifestare bruscă şi puternică (însoţită de ridicarea temperaturii) a unei boli; acces. ♦ fig. Izbucnire, elan, vervă, exuberanţă. – Din fr. poussée. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  PUSÉU s. v. criză.… …   Dicționar Român

  • amoc — AMÓC, amocuri, s.n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante şi care se manifestă prin atitudini periculoase, cu izbucniri spre omucidere. ♦ Furie. – Din fr. amok. Trimis de mihvar, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  amóc s. n …   Dicționar Român

  • chicot — CHÍCOT, chicote, s.n. Râs cu izbucniri (înfundate). – Din bg., scr. kikot. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CHÍCOT s. v. chicoteală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chícot s. n., pl …   Dicționar Român

  • repeziş — REPEZÍŞ, repezişuri, s.n. 1. Mişcare violentă; goană, alergătură; năvală. ♦ fig. Izbucnire, precipitare. 2. Pantă abruptă; povârniş foarte înclinat. 3. Porţiune din cursul unui râu unde apa curge foarte repede. – Repede + suf. iş. Trimis de… …   Dicționar Român

  • răbufneală — RĂBUFNEÁLĂ, răbufneli, s.f. Răbufnire. ♦ Suflu puternic; izbucnire. – Răbufni + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂBUFNEÁLĂ s. izbucnire, răbufnire, (rar) răbufnitură. (A avut o răbufneală nervoasă.) Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • toană — TOÁNĂ1, toane, s.f. 1. Capriciu. ♢ loc. adj. Cu toane = capricios, răsfăţat. ♦ Criză, atac. ♢ expr. A i veni (cuiva) o toană (sau toanele) = a l apuca (pe cineva) năbădăile, furiile; a i veni (pe neaşteptate) cheful să facă ceva (neobişnuit).… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”