explozie

EXPLÓZIE, explozii, s.f. 1. Reacţie chimică sau fizică foarte rapidă, violentă, însoţită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substanţelor explozive pe care le conţine un dispozitiv de distrugere; explodare, detonaţie, fulminaţie. ♦ Proces de descompunere a substanţelor explozive şi de transformare a lor în alţi compuşi, mai simpli, însoţit de dezvoltare mare de căldură, lumină, zgomot şi de efectuare de lucru mecanic într-un timp foarte scurt. ♦ (impr.) Ardere a amestecului de combustibil şi aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. ♢ Motor cu explozie = motor la care arderea combustibilului se face într-un timp foarte scurt şi este provocată de o scânteie. 2. (În sintagma) Explozie vulcanică = ieşire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice şi a gazelor unui vulcan. 3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calităţii vechi. 4. fig. Manifestare bruscă, izbucnire neaşteptată şi puternică, dar de scurtă durată, a unei acţiuni, a unui sentiment etc. 5. (fon.) Ieşire bruscă a aerului, în momentul rostirii unor sunete, după ce acesta a fost oprit de un obstacol (limbă, dinţi, buze etc.). – Din fr. explosion, lat. explosio.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



EXPLÓZIE s. detonaţie. (explozie dinamitei.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



explózie s. f. (sil. -zi-e), art. explózia (sil. -zi-a), g.-d. art. explóziei; pl. explózii, art. explóziile (sil. -zi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EXPLÓZI//E exploziei f. 1) Reacţie fizico-chimică produsă brusc şi violent prin descompunerea unei substanţe explozive sau prin expansiunea unui gaz, însoţită de o bubuitură puternică. 2) fig. Manifestare bruscă (deseori neaşteptată, violentă) şi de scurtă durată a unei stări de spirit. [G.-D. exploziei; Sil. ex-plo-zi-e] /<fr. explosion, lat. explosio, explozieonis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EXPLÓZIE s.f. 1. Detonaţie produsă prin descompunerea unei substanţe explozive sau prin expansiunea unui gaz; reacţie fizico-chimică rapidă în care se produce o cantitate mare de gaz la temperatură înaltă, efectuându-se şi un lucru mecanic. 2. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calităţii vechi. 3. (fig.) Manifestare, izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc. ♦ Explozie demografică = creştere bruscă a unei populaţii. 4. Ieşire bruscă a aerului din aparatul fonator după ce a fost oprit de un obstacol. [gen. -iei, var. esploziune, exploziune s.f. / cf. fr. explosion, lat. explosio].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



EXPLÓZIE s. f. 1. reacţie fizico-chimică foarte rapidă, violentă, însoţită de degajare mare de energie, provocată de descompunerea unei substanţe explozive; detonaţie (2). o explozie vulcanică = ieşire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice şi gazelor unui vulcan. 2. (impr.) ardere a amestecului de carburant şi de aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. 3. trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calităţii vechi. 4. (fig.) izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc. ♢ creştere (bruscă) a unei populaţii, a cantităţii de informaţie etc. 5. a doua fază a articulării unei consoane oclusive, deschiderea bruscă a organului fonator şi ieşirea aerului oprit de organe în actul imploziei. 6. (jaz) punctare foarte puternică executată la baterie. (< fr. explosion, lat. explosio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN