istoriceşte

istoriceşte
ISTORICÉŞTE adv. (Rar) Din punct de vedere istoric, în mod cronologic. – Istoric + suf. -eşte.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

istoricéşte adv.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ISTORICÉŞTE adv. rar Din punct de vedere istoric; sub aspect istoric. /istoric + suf. istoriceşteeşte
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • mod — MOD, moduri, s.n. 1. Fel de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva; fel în care se efectuează ceva; cale, procedeu, metodă. ♢ (Ec. pol.) Mod de producţie = fel istoriceşte determinat în care oamenii produc bunurile necesare existenţei lor… …   Dicționar Român

  • naţiune — NAŢIÚNE, naţiuni, s.f. Comunitate stabilă de oameni, istoriceşte constituită ca stat, apărută pe baza unităţii de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi de factură psihică, care se manifestă în particularităţi specifice ale culturii naţionale …   Dicționar Român

  • patrie — PÁTRIE, patrii, s.f. 1. Mediu politic, social şi cultural în care îşi desfăşoară viaţa şi lupta fiecare popor; teritoriu locuit de un popor; ţară în care s a născut cineva şi al cărei cetăţean este. ♢ Patrie mamă (sau mumă) = ţară din care s a… …   Dicționar Român

  • societate — SOCIETÁTE, societăţi, s.f. 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legaţi între ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar, sistem organizat de relaţii între oameni istoriceşte determinate, bazate pe relaţii economice şi …   Dicționar Român

  • clasă — CLÁSĂ, clase, s.f. 1. Grup (mare) de obiecte, de elemente, de fiinţe, de fenomene care au însuşiri comune. 2. (De obicei cu determinarea socială ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice şi sociologice. ♢ loc. adj. De clasă …   Dicționar Român

  • habitudine — HABITÚDINE, habitudini, s.f. (livr.) Obişnuinţă, deprindere, obicei. – Din lat. habitudo, inis, fr. habitude. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HABITÚDINE s. v. deprindere, obicei, obiş nuinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • limbaj — LIMBÁJ s.n. (inform.) Sistem de caractere şi simboluri folosit în programare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX S 88  LIMBÁJ, limbaje, s.n. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceştia …   Dicționar Român

  • limbă — LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură şi care este pricipalul organ de percepere a gustului; serveşte la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, iar pentru om este şi organul principal de vorbire. II. 1. Principalul mijloc …   Dicționar Român

  • naţionalitate — NAŢIONALITÁTE, naţionalităţi, s.f. 1. Apartenenţă a unei persoane la o anumită naţiune; cetăţenie. 2. Totalitatea însuşirilor specifice unei naţiuni; caracter naţional. 3. Apartenenţă a unei persoane juridice, a unei nave sau aeronave la un… …   Dicționar Român

  • obiectivism — OBIECTIVÍSM s.n. 1. Atitudine de falsă obiectivitate, de pretinsă nepărtinire, de renunţare la orice luare de poziţie, la orice apreciere critică în domeniul cunoştinţelor sociale. 2. (Ieşit din uz) Obiectivitate (2). – Obiectiv + suf. ism. cf.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”